Când un bebeluș vine pe lume și este mai mic decât ar trebui să fie, grijile părinților se îndreaptă de obicei spre hrănire, spre cât ia în greutate și spre întrebarea dacă cel mic crește așa cum trebuie. Un nou studiu sugerează că ar merita atenție și felul în care învață, pe măsură ce se face mare.
Într-un studiu norvegian, cercetătorii au urmărit peste 92.000 de copii. Cei născuți mai mici decât era de așteptat au avut tendința să ia note ușor mai slabe la matematică și la citire, iar diferențele se vedeau încă la 14 și 15 ani.
Rezultatele nu înseamnă că un bebeluș mic va avea dificultăți la școală, iar greutatea la naștere nu îi hotărăște viitorul. Poate oferi însă un indiciu timpuriu, care i-ar ajuta pe părinți, pe medici și pe profesori să-i observe pe copiii cărora le-ar prinde bine sprijin suplimentar în anii de școală.
Mic nu înseamnă prematur
La prima vedere, „născut mic” și „născut prematur” par să însemne cam același lucru. Diferența e însă reală: un copil poate veni pe lume aproape de termen și totuși să fie mai mic decât era de așteptat.
Studiul a inclus copii născuți între săptămânile 37 și 41 de sarcină. Greutatea fiecărui bebeluș a fost comparată cu a celorlalți bebeluși de același sex născuți în aceeași săptămână. Bebelușii aflați printre cei 10% cu cea mai mică greutate la naștere din grupul lor au fost încadrați ca mici pentru vârsta gestațională. Astfel, echipa a putut deosebi un bebeluș neobișnuit de mic de unul care pur și simplu a avut mai puține săptămâni la dispoziție ca să crească.
Autoarea studiului, Xuan Zhao, de la Universitatea din Warwick, a lucrat cu colegi din Norvegia ca să urmărească evoluția copiilor. Echipa s-a bazat pe rapoartele părinților despre dezvoltarea timpurie și pe rezultatele la testele școlare naționale, susținute între 10 și 15 ani.
Săptămâna nașterii a contat tot mai puțin
Bebelușii născuți la 37 de săptămâni au avut, în primii ani de viață, scoruri mai mici la limbaj și la mișcare decât cei născuți la 41 de săptămâni. La cei născuți la 38 de săptămâni au apărut diferențe asemănătoare, în general mai mici.
Pe măsură ce copiii au crescut, diferențele s-au redus considerabil, iar pe la 5 ani cele mai multe ajunseseră minime. Mai târziu, săptămâna în care se născuseră copiii nu a mai avut aproape nicio legătură cu rezultatele de la testele școlare. Singura excepție a apărut la limba engleză, în clasa a cincea: copiii născuți la 37 de săptămâni au obținut un scor cu mai puțin de un punct mai mic decât cei născuți la 41 de săptămâni.
Concluziile privesc doar intervalul studiat, de 37–41 de săptămâni. Despre bebelușii născuți înainte de 37 de săptămâni, ele nu spun nimic.
La greutate, decalajul a rămas
În cazul copiilor născuți neobișnuit de mici, lucrurile au evoluat altfel. Notele lor la matematică și la citire au rămas ușor mai mici până spre finalul anilor de școală.
În clasa a cincea, copiii născuți mici au obținut la matematică cu aproximativ 2,3 puncte mai puțin decât cei născuți cu o greutate normală. Testele foloseau o scală cu scorul mediu de 50, așa că diferența a fost una modestă. La 14 și 15 ani, decalajul la matematică se menținea aproape de două puncte. Și notele la citire erau mai mici, deși la limba engleză echipa nu a găsit nicio diferență clară.
Pentru cercetători, a cântărit mai mult faptul că tiparul s-a menținut în timp decât mărimea vreunuia dintre decalaje, luat separat. Tendința s-a văzut indiferent dacă bebelușii mai mici se născuseră la 37 sau la 41 de săptămâni.
Ce s-ar putea întâmpla înainte de naștere
O greutate redusă poate semnala uneori că bebelușul a primit prea puțină hrană înainte de naștere. Poate reflecta și probleme cu placenta, care îi aduce bebelușului în creștere oxigenul și nutrienții.
Cercetări anterioare sugerează că astfel de probleme pot afecta felul în care se dezvoltă creierul, iar autorii au discutat această pistă ca posibilă explicație pentru diferențele de învățare apărute mai târziu. Bebelușii născuți puțin mai devreme pot recupera decalajul pe măsură ce creierul lor continuă să se dezvolte după naștere. Afecțiunile care limitează creșterea în uter ar putea avea, în schimb, efecte mai durabile.
Studiul nu a testat însă aceste explicații. Nu poate arăta nici de ce un anumit copil s-a născut mic, nici de ce acel copil a avut mai târziu dificultăți la o anumită materie.
Sprijinul contează și după primii ani
Diferențele legate de greutatea mică la naștere s-au văzut mult mai clar în testele școlare decât în chestionarele despre dezvoltarea timpurie. Asta sugerează că nevoile acestor copii merită atenție și după ce trec de vârsta de sugar.
Dieter Wolke, profesor de psihologie a dezvoltării la Universitatea din Warwick, a remarcat că felul în care sunt crescuți copiii, ocaziile de a învăța acasă și sprijinul primit la școală pot influența cum evoluează aceștia. Greutatea la naștere nu poate explica, singură, tot ce se întâmplă pe măsură ce copilul crește.
Siobhan Quenby, profesoară de obstetrică la Facultatea de Medicină a Universității din Warwick, a subliniat că familiile nu ar trebui să creadă că dificultățile sunt inevitabile. „Nu orice bebeluș născut mai mic decât era de așteptat va avea dificultăți. Studiul scoate însă în evidență cât de important este ca creșterea bebelușului să fie monitorizată și ca copiii să primească sprijinul potrivit pe măsură ce se dezvoltă”, a spus ea.
O legătură, fără dovada unei cauze
Echipa de cercetare a analizat date existente, nu a făcut un experiment. Prin urmare, rezultatele arată o legătură între greutatea la naștere și scorurile de mai târziu, fără să dovedească faptul că greutatea mică a provocat diferențele.
Cercetătorii au ținut cont de factori precum nivelul de educație și venitul părinților, dar nu au putut ține seama de toate influențele. Evaluările despre dezvoltarea timpurie au venit de la părinți, iar multe familii au încetat, cu timpul, să mai răspundă la chestionare.
Rezultatele nu arată nici că programarea nașterii la o altă dată ar îmbunătăți felul în care învață copilul. Pentru un răspuns la această întrebare ar fi nevoie de studii clinice care să compare diferite abordări ale nașterii planificate și să urmărească evoluția copiilor timp de mai mulți ani.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Expunerea la nicotină înainte de naștere poate slăbi sistemul imunitar pentru toată viața
Oamenii de știință au descoperit cum se ascund de sistemul imunitar „celulele zombi”
Un studiu arată că femeile care consumă carne au șanse mai mari să ajungă la 100 de ani, dar există o problemă
Einstein avea dreptate: întunericul poate fi mai rapid decât lumina fără să încalce relativitatea
