Pentru participanții la un nou studiu, chiar și cea mai receptivă inteligență artificială a părut mai puțin conștientă decât cel mai puțin receptiv om. Și asta deși, în scenariile citite de ei, oamenii și mașinile se purtau exact la fel.
Cercetarea, realizată la Universitatea Ludwig Maximilian din München (LMU), a constatat că oamenii ezită să considere inteligența artificială (IA) conștientă chiar și atunci când se comportă exact ca un om. Studiul vine într-un moment în care inteligența artificială devine tot mai avansată. Relatările despre sisteme de IA care își induc în eroare utilizatorii, colaborează între ele sau par să urmărească obiective proprii sunt tot mai frecvente. Astfel de comportamente îi fac adesea pe oameni să vorbească despre IA ca și cum ar putea gândi, simți sau decide de una singură.
Rămânea de aflat dacă un comportament asemănător celui uman îi convinge cu adevărat pe oameni că o mașină are conștiință. Cercetarea de la LMU sugerează că oamenii fac o distincție clară între a manifesta un comportament inteligent și a avea o minte conștientă, chiar și atunci când oamenii și IA acționează identic.
Aceleași scene, alți protagoniști
Studiul, publicat în revista Cognition, a fost condus de dr. Louis Longin, de la Catedra de Filosofie a Minții a LMU, alături de dr. Bahador Bahrami, profesoara Ophelia Deroy și alți cercetători.
„Studiile anterioare puneau de obicei întrebări generale, despre faptul dacă IA are cu adevărat stări mentale. Studiul nostru este primul care compară direct felul în care oamenii atribuie aceleași stări mentale atât IA, cât și oamenilor care se comportă exact la fel, în circumstanțe identice”, a declarat Longin.
„Poate că folosim termeni mentali când vorbim despre IA, dar probabil doar pentru că nu avem cuvinte mai potrivite. La urma urmei, IA este antrenată să acționeze și să vorbească precum un om, așa că aceste descrieri ni se par firești.”, a spus Ophelia Deroy, filozoafă și autoare senior a studiului.
Ca să afle cum judecă oamenii conștiința, cercetătorii au desfășurat experimente cu aproape 1.100 de participanți. Un grup a citit descrieri scurte ale unor agenți artificiali care reacționau în grade diferite la mediul înconjurător: unii, de exemplu, răspundeau la sunete sau recunoșteau stările emoționale ale celorlalți. Un alt grup a primit exact aceleași situații, cu o singură deosebire: personajele erau descrise ca oameni, nu ca sisteme de IA. Participanții au evaluat apoi cât de conștient părea fiecare personaj și cât de conștient era de mediul din jur.
Conștientizare, da; conștiință, nu
Reactivitatea a contat în ambele cazuri. Personajele care răspundeau mai activ la ce se petrecea în jurul lor primeau, în general, evaluări mai mari atât la conștiință, cât și la conștientizare, fie că erau oameni, fie că erau IA. Când participanții au evaluat strict conștiința, însă, a apărut o diferență izbitoare. Niciun grad de reactivitate nu a adus IA la nivelul omului: un comportament identic nu i-a făcut pe participanți să atribuie oamenilor și mașinilor aceeași măsură de conștiință.
Tabloul s-a schimbat considerabil atunci când întrebarea a vizat conștientizarea. La această trăsătură, judecățile despre oameni și despre IA au urmat în mare măsură tipare asemănătoare. Rezultatul sugerează că oamenii interpretează conștientizarea și conștiința în moduri fundamental diferite.
„În dezbaterea publică există o îngrijorare tot mai mare că oamenii vor vedea IA purtându-se asemenea unui om și vor începe să trateze aceste sisteme ca și cum ar avea stări mentale asemănătoare celor umane. Noi am descoperit ceva mult mai nuanțat: oamenii sunt destul de dispuși să spună că o IA observă lucruri și că este conștientă de mediul înconjurător. Dar trag o linie clară când vine vorba de termenul «conștiință». Oamenii atribuie în mod constant mai puțină conștiință IA decât oamenilor, chiar și atunci când comportamentul lor este identic”, a explicat Louis Longin, autorul principal al studiului.
Uneori, oamenii descriu IA ca fiind conștientă atunci când vorbesc despre ce face. Rezultatele indică însă că ei continuă să deosebească sistemele artificiale de mintea umană.
Granița depinde de cuvântul ales
Cercetătorii consideră că tocmai diferența dintre conștiință și conștientizare spune ceva important despre felul în care oamenii înțeleg inteligența artificială.
Conștientizarea este un termen relativ neutru: poate descrie capacitatea unui agent de a detecta informațiile din mediul său și de a răspunde la ele. Conștiința are implicații mai profunde, legate de experiența subiectivă și de ceea ce înseamnă să ai o viață mentală interioară.
Conștientizarea se referă mai direct la comportamentul observabil. De aceea, oamenii par să o aplice fără reținere atât semenilor, cât și IA. Conștiința are o altă semnificație, iar asta îi face să judece cele două categorii în moduri mult mai diferite.
„Studiul nostru ne oferă lecții despre felul în care comunicăm despre IA. Companiile și jurnaliștii recurg adesea la descrieri exagerate ale modelelor de IA și le atribuie intenții, planuri sau chiar conștiință morală și ezitare. Ce arată studiul nostru este că judecățile de zi cu zi sunt mult mai atente la diferențe: oamenii nu pun pur și simplu IA și oamenii pe aceeași scară mentală. Dar granița depinde și de termenii pe care îi folosim. În cazul unor descriptori mai neutri, precum «conștientizare», distincția poate dispărea în mare măsură. De aceea, alegerea cuvintelor contează”, a declarat Bahador Bahrami, de asemenea autor senior al studiului și specialist în neuroștiințe sociale.
Rezultatele evidențiază de ce contează limbajul folosit pentru a vorbi despre inteligența artificială. Miza crește pe măsură ce sistemele de inteligență artificială devin tot mai capabile să reproducă un comportament uman convingător.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
O „mașină de scris” ascunsă în ADN arată cum o singură celulă devine un organism întreg
Oamenii de știință au descoperit un paradox neașteptat în felul în care îmbătrânesc celulele noastre
Bacteriile din gură ar putea avea legătură cu viteza cu care gândim
Ochiul are un sistem ascuns de curățare, de care oamenii de știință nu știau
