Adaugă ca sursă preferată Abonează-te la newsletter

În clasamentul mondial al încrederii în știință, locurile trei și patru nu sunt ocupate de Statele Unite, de Regatul Unit sau de Franța, ci de Uzbekistan și Tadjikistan. E una dintre cele mai mari surprize ale topului.

încredere în știință

Diferențele dintre țări sunt mari. În unele, procentul respondenților cu un nivel ridicat de încredere în știință este de peste 10 ori mai mare decât în altele. La coada clasamentului, în mai multe țări nici măcar 1 din 10 respondenți nu declară o încredere ridicată în știință.

Clasamentul se bazează pe date din Wellcome Global Monitor 2026, un studiu pentru care au fost chestionate peste 140.000 de persoane din 140 de țări, în 2025. România ocupă locul 62, cu 27,5% dintre respondenți care au un nivel ridicat de încredere în știință. Locul 62 din 140 plasează România în prima jumătate a clasamentului. Studiul se sprijină, în medie, pe răspunsurile a circa 1.000 de persoane din fiecare țară.

Clasamentul a 140 de țări în funcție de încrederea în știință

Tabelul următor prezintă un clasament al țărilor în funcție de procentul de respondenți cu vârsta de 15 ani și peste care au „foarte multă” încredere în știință, pe baza rezultatelor ponderate ale sondajului menționat anterior.

Wellcome Global Monitor · Date 2025

Câtă încredere are lumea în știință?

140 de țări, ordonate după procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani și peste care au răspuns „foarte multă”.
🥇 Locul 1 · Spania67,9%Cea mai mare pondere
Locul 62 · România27,5%Din 140 de țări
20 de țări pe pagină
Clasamentul mondial140 de țări
  1. 1Spania67,9%
  2. 2Finlanda65,9%
  3. 3Uzbekistan63,8%
  4. 4Tadjikistan60,7%
  5. 5Germania59,7%
  6. 6Belgia59,3%
  7. 7Norvegia58,6%
  8. 8Canada54,3%
  9. 9Islanda53,8%
  10. 10Suedia53,5%
  11. 11Danemarca53,4%
  12. 12Austria52,9%
  13. 13Statele Unite52,5%
  14. 14Regatul Unit51,2%
  15. 15Irlanda50,4%
  16. 16Franța50,2%
  17. 17Australia49,5%
  18. 18Elveția49,4%
  19. 19Slovenia49,4%
  20. 20Cehia49,2%
  21. 21Portugalia48,9%
  22. 22Luxemburg48,2%
  23. 23Noua Zeelandă46,4%
  24. 24Țările de Jos46,4%
  25. 25Niger45,7%
  26. 26Estonia43,9%
  27. 27Italia43,3%
  28. 28Mali42,7%
  29. 29Israel40,5%
  30. 30Ungaria40,2%
  31. 31Kuweit39,4%
  32. 32Guineea38,7%
  33. 33Uruguay38,5%
  34. 34Argentina37,9%
  35. 35Filipine37,6%
  36. 36Algeria37,4%
  37. 37Grecia36,2%
  38. 38Ciprul de Nord35,2%
  39. 39Tanzania33,5%
  40. 40Bangladesh32,5%
  41. 41Bahrain32,3%
  42. 42Singapore32,0%
  43. 43Vietnam31,7%
  44. 44Emiratele Arabe Unite31,4%
  45. 45Liban31,2%
  46. 46Malawi31,0%
  47. 47Azerbaidjan30,8%
  48. 48Brazilia30,8%
  49. 49Mozambic30,4%
  50. 50Liberia29,8%
  51. 51Mongolia29,8%
  52. 52India29,8%
  53. 53Cipru29,4%
  54. 54Lituania29,2%
  55. 55Sri Lanka29,1%
  56. 56Egipt28,7%
  57. 57Coreea de Sud28,4%
  58. 58Malta28,4%
  59. 59Myanmar28,0%
  60. 60Comore27,8%
  61. 61Ghana27,7%
  62. 62România27,5%
  63. 63Venezuela25,9%
  64. 64Arabia Saudită25,9%
  65. 65Chile25,8%
  66. 66Iordania25,5%
  67. 67Rusia25,0%
  68. 68Zimbabwe24,9%
  69. 69Uganda24,1%
  70. 70Kârgâzstan24,1%
  71. 71Taiwan23,8%
  72. 72Mexic23,8%
  73. 73Benin23,7%
  74. 74Slovacia23,5%
  75. 75Zambia23,3%
  76. 76Tunisia22,8%
  77. 77Nepal22,8%
  78. 78Muntenegru22,7%
  79. 79Senegal22,1%
  80. 80Mauritania21,6%
  81. 81Africa de Sud21,5%
  82. 82Irak21,4%
  83. 83Bulgaria21,4%
  84. 84Camerun21,1%
  85. 85Costa Rica20,7%
  86. 86Armenia20,4%
  87. 87Letonia20,4%
  88. 88Madagascar20,4%
  89. 89Indonezia20,1%
  90. 90Turcia20,0%
  91. 91Burkina Faso20,0%
  92. 92Paraguay19,5%
  93. 93Republica Dominicană19,4%
  94. 94Etiopia19,3%
  95. 95Columbia19,3%
  96. 96Serbia19,1%
  97. 97Ciad19,1%
  98. 98Kosovo18,9%
  99. 99Malaezia18,7%
  100. 100Bosnia și Herțegovina18,7%
  101. 101Kenya18,6%
  102. 102Japonia18,6%
  103. 103El Salvador18,5%
  104. 104Laos18,4%
  105. 105Cambodgia18,4%
  106. 106Botswana17,9%
  107. 107Panama17,6%
  108. 108Ucraina17,2%
  109. 109Kazahstan17,0%
  110. 110Republica Congo16,3%
  111. 111Guatemala16,3%
  112. 112Honduras16,2%
  113. 113Maroc15,4%
  114. 114Nigeria15,2%
  115. 115Peru15,2%
  116. 116Sierra Leone15,1%
  117. 117Teritoriile palestiniene14,7%
  118. 118Bolivia14,7%
  119. 119Hong Kong13,9%
  120. 120Libia13,8%
  121. 121Ecuador13,7%
  122. 122China13,7%
  123. 123Polonia13,5%
  124. 124Lesotho13,5%
  125. 125Namibia13,3%
  126. 126Thailanda13,2%
  127. 127Coasta de Fildeș13,0%
  128. 128RD Congo12,8%
  129. 129Gabon12,7%
  130. 130Croația12,4%
  131. 131Gambia12,2%
  132. 132Mauritius11,7%
  133. 133Albania10,8%
  134. 134Republica Moldova10,4%
  135. 135Jamaica10,2%
  136. 136Pakistan9,3%
  137. 137Georgia9,1%
  138. 138Somalia9,1%
  139. 139Macedonia de Nord8,2%
  140. 140Togo5,8%
Ce măsoară, de fapt, acest clasament?
Procentul reprezintă doar respondenții care au declarat că au „foarte multă” încredere în știință. Nu include persoanele care au răspuns „o oarecare încredere”. Datele sunt rezultate ponderate ale sondajului realizat în 2025, prezentate în raportul Wellcome Global Monitor 2026. Lungimea fiecărei bare este raportată la scara 0–100%.

Educația și bogăția nu explică singure clasamentul

Printre țările cu cea mai mare încredere în știință se află mai multe economii inovatoare, cu un nivel ridicat de educație. Finlanda, Germania și Suedia sunt toate în top 10.

Uzbekistanul (63,8%) și Tadjikistanul (60,7%) devansează însă multe națiuni mai bogate, cu instituții de cercetare mai bine consolidate. Rezultatul sugerează că nivelul de educație și dezvoltarea economică nu pot explica, singure, diferențele de încredere dintre țări.

Cercetătorii de la Wellcome au găsit, la rândul lor, puține dovezi convingătoare că încrederea în știință ar fi legată în mod consecvent de alfabetizarea științifică. La nivelul țărilor, ei nu au găsit vreo asociere clară între încredere și nivelul mediu de alfabetizare științifică sau cheltuielile guvernamentale pentru educație.

Aceeași religie, capete opuse ale clasamentului

Credința religioasă nu duce neapărat la scepticism față de știință. Uzbekistanul și Tadjikistanul, țări cu majoritate musulmană, sunt printre cele mai încrezătoare din lume: acolo, aproape două persoane din trei au o încredere ridicată în știință. Pakistanul, cu 9,3% (mai puțin de 1 din 10), se află aproape de ultimul loc. Diferențele rămân substanțiale chiar și între țări care împărtășesc aceeași religie predominantă.

Lucrurile sunt la fel de complicate în interiorul comunităților științifice. Think tank-ul Theos a constatat că 94% dintre oamenii de știință chestionați în India și 87% dintre cei din Turcia se identificau cu o tradiție religioasă, față de 40% în Statele Unite și 36% în Regatul Unit. Interviuri separate, realizate de Pew Research, sugerează că mulți musulmani, hinduși și budiști consideră că știința și religia se împacă, în loc să se afle într-un conflict inerent.

Luată separat, identitatea religioasă spune așadar puțin despre cât de mult se încred oamenii în știință. Contextul cultural, încrederea în instituții și felul în care comunitățile religioase interpretează descoperirile științifice pot influența atitudinile publicului.

Lumea a pierdut 8 puncte de încredere în 5 ani

Dincolo de diferențele dintre țări, tendința globală este de scădere. Potrivit Wellcome, 72% dintre respondenți au spus în 2025 că au „oarecare” sau „mare” încredere în știință, față de 80% în 2020: o scădere de 8 puncte procentuale în 5 ani. Cu alte cuvinte, tabăra celor încrezători s-a micșorat cu aproximativ o zecime. Procentul de 72% măsoară însă ceva mai larg decât clasamentul, care îi numără doar pe cei cu o încredere ridicată. De aceea, cifrele din top sunt mult mai mici.

O discuție organizată de Institutul de Sănătate Globală de la Harvard a pus în evidență felul în care neîncrederea poate reflecta inegalități structurale, eșecuri instituționale, dezinformare și polarizare politică, mai ales în rândul populațiilor subreprezentate.

Laboratoarele performante și diplomele nu garantează, așadar, încrederea publicului. O arată deja Uzbekistanul și Tadjikistanul, care devansează multe națiuni mai bogate. Potrivit acestor constatări, contează și ce se întâmplă în afara laboratoarelor: incluziunea economică, instituții demne de încredere și o comunicare eficientă cu publicul.

Merită să știe și alții asta?
Votează dacă ți-a plăcut articolul.