Uleiul de pește a ajuns unde trebuia. La cei care l-au luat zilnic, sub formă de supliment, lichidul din jurul creierului conținea după 6 luni, în medie, cu 17% mai mult DHA, unul dintre Grăsimi esențiale pe care organismul nu le poate produce singur în cantități suficiente, așa că trebuie luate din alimentație. Se găsesc mai ales în peștele gras, dar și în nuci și semințe de in.. La doi ani de la începutul studiului, însă, cei care luaseră uleiul de pește nu se descurcau semnificativ mai bine la memorie și gândire decât cei care primiseră placebo.
Milioane de oameni iau ulei de pește în speranța că își vor proteja memoria și își vor păstra creierul sănătos pe măsură ce îmbătrânesc. Suplimentele cu acizi grași omega-3 au devenit o afacere de proporții: doar în Statele Unite se cheltuiesc pe ele peste 1 miliard de dolari în fiecare an. Iar acești acizi grași sunt, într-adevăr, nutrienți esențiali, care ajută la formarea și menținerea conexiunilor dintre celulele creierului, conexiuni ce susțin memoria, învățarea și alte Procesele mentale prin care gândim, ne amintim, învățăm, ne concentrăm și luăm decizii..
Studiul clinic, realizat de cercetători de la Keck Medicine of USC și publicat în revista eBioMedicine, sugerează că suplimentele care aduc mai mult omega-3 în creier s-ar putea să nu ofere protecția pe care o așteaptă mulți. Timp de doi ani, cercetătorii au urmărit persoane în vârstă considerate expuse unui risc crescut de a dezvolta boala Alzheimer. Chiar și când ajungeau la creier în doze mari, acizii omega-3 nu aduceau îmbunătățiri măsurabile ale memoriei sau ale abilităților de gândire și nici nu protejau creierul de Micșorarea unui organ sau a unui țesut prin pierderea de celule. În creier, înseamnă dispariția treptată a neuronilor și a legăturilor dintre ei..
„Ne-am dori cu toții să existe o soluție miraculoasă pentru prevenirea bolii Alzheimer, dar rezultatele noastre arată că suplimentele cu ulei de pește nu par să protejeze sănătatea creierului. Deși acizii omega-3 au un rol important în formarea conexiunilor dintre celulele creierului, de care depinde cogniția, rezultatele noastre nu susțin folosirea suplimentelor cu ulei de pește ca măsură preventivă împotriva bolii Alzheimer”, a declarat dr. Hussein Naji Yassine, directorul Centrului pentru Sănătatea Personalizată a Creierului de la USC și cercetătorul principal al studiului.
Doi ani, 365 de participanți: ulei de pește sau placebo
Ca să afle dacă suplimentele cu omega-3 ar putea proteja creierul îmbătrânit, cercetătorii au recrutat 365 de adulți cu vârste între 55 și 80 de ani. Toți mâncau rar pește, una dintre principalele surse alimentare de acizi grași omega-3, și erau considerați expuși unui risc crescut de Alzheimer.
Aproape jumătate dintre ei (47%) purtau varianta genetică Variantă a genei APOE, care produce o proteină implicată în transportul grăsimilor și al colesterolului, inclusiv în creier. Fiecare om moștenește două copii ale genei: riscul de Alzheimer crește cu o copie APOE4 și mai mult cu două., asociată cu un risc substanțial mai mare ca boala să apară la vârste înaintate. Faptul că cineva are această variantă nu înseamnă neapărat că se va îmbolnăvi, dar APOE4 este cel mai puternic factor de risc genetic cunoscut pentru forma de Alzheimer cu debut tardiv.
Participanții au fost repartizați aleatoriu: unii au primit zilnic un supliment cu ulei de pește, ceilalți un placebo, adică un tratament inactiv, folosit pentru comparație. Suplimentul furniza 2.000 mg de acid docosahexaenoic (DHA), un acid gras omega-3 deosebit de important pentru creier.
DHA este o componentă majoră a membranelor celulelor cerebrale: ajută la menținerea structurii și funcționării neuronilor și susține comunicarea dintre celulele nervoase, motiv pentru care e un nutrient important pentru activitatea normală a creierului.
Studiul a fost dublu-orb: pe toată durata lui, nici participanții, nici cercetătorii nu au știut cine primea suplimentul activ. Metoda reduce riscul ca rezultatele să fie distorsionate și face mai ușor de stabilit dacă eventualele beneficii se datorează cu adevărat tratamentului.
DHA a ajuns la creier, dar memoria nu a avut de câștigat
Înainte să vadă dacă suplimentele au îmbunătățit sănătatea creierului, cercetătorii trebuiau să lămurească ceva elementar: dacă acizii grași omega-3 ajung cu adevărat până la creier. Pentru asta au măsurat concentrația de DHA din lichidul cefalorahidian, lichidul limpede care înconjoară și protejează creierul și măduva spinării. Analiza lui poate oferi informații despre substanțele care pătrund și circulă în sistemul nervos central.
Răspunsul a venit după șase luni: la participanții care luau suplimentele, nivelul de DHA din lichidul cefalorahidian crescuse în medie cu 17%, o dovadă că acizii grași omega-3 ajungeau acolo unde trebuia. Prezența DHA în sistemul nervos central nu era însă decât o parte din obiectiv. Mai important era să afle dacă aceste niveluri mai ridicate aveau să se reflecte într-o sănătate mai bună a creierului.
Cercetătorii au evaluat memoria și alte abilități de gândire ale participanților la începutul studiului și din nou după doi ani. Deși nivelul de DHA crescuse, cei care luaseră ulei de pește nu au obținut rezultate mai bune la teste decât cei care primiseră placebo.
Nici imagistica cerebrală nu a adus vești mai bune. Suplimentele nu au împiedicat atrofia hipocampului, o regiune aflată adânc în creier, cu rol central în formarea și organizarea amintirilor. Pentru că hipocampul este deosebit de vulnerabil la schimbările asociate cu îmbătrânirea și cu boala Alzheimer, dimensiunea lui e un indicator important pentru cercetătorii care studiază sănătatea creierului.
În ansamblu, rezultatele sugerează că simpla creștere a cantității de DHA disponibile în creier nu este suficientă pentru a aduce beneficii măsurabile memoriei și gândirii în acest grup de adulți în vârstă.
Omega-3 din supliment ar putea acționa altfel decât cel din mâncare
Rezultatele neașteptate i-au pus pe cercetători în fața unei noi întrebări: dacă acizii omega-3 pot ajunge la creier, de ce nivelurile mai ridicate nu îi îmbunătățesc neapărat funcționarea?
Yassine și colegii săi cercetează acum cum absoarbe, procesează și folosește creierul acești nutrienți. Studiile lor anterioare sugerează că acizii omega-3 pot fi mai benefici atunci când sunt consumați ca parte a unui regim alimentar mai amplu decât atunci când sunt luați izolat, sub formă de supliment.
Un astfel de regim ar putea fi dieta de tip mediteranean, care pune accent pe pește, legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, nuci și ulei de măsline. Acest model alimentar furnizează în mod natural acizi grași omega-3 alături de alți nutrienți și a fost asociat cu un risc mai scăzut de a dezvolta boala Alzheimer.
Cercetătorii bănuiesc că eficiența cu care acizii grași omega-3 susțin creierul ar putea fi influențată de combinația de nutrienți dintr-o dietă echilibrată, dar și de starea generală de sănătate a fiecăruia.
„Vrem în primul rând să înțelegem mai bine cum procesează creierul acizii grași omega-3 și dacă factori precum o sănătate precară, obiceiurile alimentare, riscul genetic și vârsta pot schimba capacitatea creierului de a-i absorbi și de a-i folosi eficient. Lucrăm la medicamente care ar putea ajuta creierul să folosească mai bine acești nutrienți, pentru a-și menține funcția cognitivă”, a declarat Yassine.
Odată înțelese aceste diferențe, cercetătorii ar putea afla, în cele din urmă, de ce unii oameni ar răspunde mai bine la omega-3 decât alții și dacă noi tratamente ar putea spori capacitatea creierului de a beneficia de aceste grăsimi esențiale.
Omega-3 rămâne esențial, dar cercetătorii mizează pe stilul de viață
Rezultatele nu înseamnă că acizii omega-3 ar fi inutili sau că peștele nu ar fi bun pentru sănătate. Studiul evidențiază, mai degrabă, o distincție: creierul are nevoie de omega-3 ca să funcționeze sănătos, dar un nutrient esențial nu oferă neapărat protecție în plus când e luat în doze mari, sub formă de supliment. Concret, suplimentele cu doze mari de DHA, luate ca unică măsură, nu au oferit o protecție măsurabilă împotriva declinului cognitiv sau a atrofiei hipocampului la adulții între 55 și 80 de ani care mâncau rar pește și aveau un risc crescut de Alzheimer.
De ce se întâmplă asta încă nu se știe, iar înțelegerea motivului ar putea deschide noi căi de cercetare privind prevenirea bolii Alzheimer și nevoile nutriționale ale creierului îmbătrânit.
Deși studiul s-a concentrat strict pe suplimentele cu ulei de pește, cercetătorii subliniază că protejarea sănătății creierului cere o abordare mult mai amplă. În locul unui singur supliment, ei recomandă obiceiuri sănătoase păstrate toată viața: activitate fizică regulată, somn suficient și de calitate, precum și o dietă nutritivă și echilibrată.
Aceste obiceiuri susțin sănătatea generală și pot contribui la reducerea factorilor asociați cu declinul cognitiv. Exercițiul fizic, de pildă, favorizează sănătatea cardiovasculară și circulația sângelui, iar somnul are un rol important în formarea memoriei și în menținerea creierului în stare bună.
„Menținerea sănătății pe tot parcursul vieții rămâne cel mai puternic instrument pe care îl avem pentru a reduce riscul de Alzheimer, iar aici intră exercițiul fizic regulat, somnul de calitate și o dietă echilibrată. Un stil de viață sănătos este pentru creier echivalentul reviziilor periodice la mașină și al schimburilor de ulei de calitate superioară. Creierul riscă mai mult să-și piardă funcțiile dacă problemele de sănătate din restul corpului rămân nerezolvate, la fel cum motorul unei mașini cedează dacă reviziile sunt sărite”, a afirmat Yassine.
Cercetătorii consideră aceste obiceiuri o bază mai promițătoare pentru sănătatea creierului pe termen lung decât încrederea exclusivă în suplimentele cu ulei de pește. Nu le-au testat însă direct în acest studiu.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
La 40 de ani de la catastrofă, praful radioactiv de la Cernobîl nu se comportă cum se așteptau cercetătorii
Foamea activează o celulă din creier care face alcoolul mai atrăgător
Păsările se tem mai mult de femei decât de bărbați. Cercetătorii nu știu de ce
Cercetătorii au descoperit în inimă un semnal electric ascuns, care ar putea prezice moartea subită
