Autoritatea pentru Antichități din Israel a descoperit un vast tunel subteran în Ierusalim, tăiat în stâncă solidă pe o lungime de aproximativ 50 de metri, în apropierea sitului Ramat Rachel. Deși structura reflectă un proiect ingineresc major, originile și scopul pasajului antic rămân, deocamdată, neelucidate.
Structura subterană de mari dimensiuni a ieșit la iveală în timpul săpăturilor desfășurate lângă kibbutzul Ramat Rachel, din Ierusalim, și i-a lăsat fără răspunsuri pe cei care o cercetează. La început, arheologii au crezut că nimeriseră peste o simplă cavitate naturală, formată în terenul stâncos. Pe măsură ce săpăturile au avansat însă, deschiderea s-a dovedit a fi ceva mult mai impresionant: un pasaj care se întinde pe aproximativ 50 de metri prin rocă solidă.
Lucrările au fost realizate de Autoritatea pentru Antichități din Israel, înainte de demararea unui nou cartier planificat de Autoritatea pentru Terenuri din Israel. Proiectul se întinde pe aproximativ 58.000 de metri pătrați și prevede 488 de unități de locuit, zone comerciale, spații de lucru, o școală primară și grădinițe. Importanța acestei descoperiri arheologice rezidă în contrastul izbitor dintre amploarea efortului arhitectural depus pentru excavare și absența totală a artefactelor de datare într-o zonă altfel extrem de densă în vestigii istorice.
Ceea ce a atras atenția nu este însă ce au găsit cercetătorii, ci tocmai ce le scapă: niciun artefact, niciun material care să poată fi datat și niciun indiciu clar despre rostul tunelului. Iar misterul se adâncește: mai multe porțiuni rămân blocate de prăbușiri, ceea ce îi împiedică pe arheologi să cerceteze situl pe deplin.
Structura și dimensiunile acestui tunel subteran antic
Accesul în complex se face printr-o scară săpată în piatră, care coboară spre intrarea în tunel. În interior, arheologii au descoperit straturi compacte de pământ, acumulate treptat de-a lungul unei perioade îndelungate.
Potrivit unei declarații publicate de Autoritatea pentru Antichități din Israel, săpăturile de probă realizate în diferite zone au arătat că pasajul atinge până la 5 metri înălțime și aproximativ 3 metri lățime. Echipa de cercetare a transmis:
„Săparea a fost executată meticulos. Este clar că oricine a săpat acest tunel a investit eforturi enorme, o planificare atentă și a deținut capacitățile și resursele necesare pentru a atinge acest obiectiv.”
Pereții tunelului au păstrat urme clare de tăiere intenționată. Aspectul lor relativ neted și geometria regulată i-au făcut pe cercetători să considere că au în față un proiect de excavare gândit dinainte, nu o cameră apărută natural. Iar dimensiunile vorbesc de la sine: ele sugerează o investiție considerabilă de muncă și pricepere tehnică — chiar dacă, deocamdată, nu există nicio dovadă care să arate cine a făcut lucrarea.
Ce scop avea tunelul descoperit recent în Ierusalim? Ipoteze de lucru
Una dintre primele idei luate în calcul de arheologi lega tunelul de un sistem antic de apă, menit să ajungă la o sursă subterană. Pe parcursul analizei, însă, această posibilitate a pierdut treptat teren.
Autoritatea pentru Antichități din Israel a remarcat că pereții nu prezintă urme de tencuială — o trăsătură frecvent întâlnită în instalațiile de apă antice, concepute pentru a reduce scurgerile. Spre deosebire de sistemele hidraulice cunoscute din zonă, absența tencuielii impermeabile din acest tunel exclude definitiv utilizarea sa ca apeduct sau cisternă masivă. În plus, examinarea geologică nu a reușit să identifice vreun izvor subteran în zonă. La fel, arheologii nu au găsit nici urme de apă stătătoare, nici semne ale unei curgeri constante de apă în interiorul tunelului.
Apoi au cântărit dacă spațiul ar fi putut avea o funcție agricolă sau industrială. Și această interpretare s-a dovedit greu de susținut, dată fiind amploarea săpăturii și lipsa unor sisteme subterane asemănătoare în apropiere. În acest stadiu, nicio explicație funcțională nu a fost confirmată.
O structură antică încă imposibil de datat
Pornind de la observațiile făcute în timpul săpăturilor, arheologii cred că cei care au construit tunelul ar fi încercat să ajungă la un strat de cretă potrivit fie pentru producția de var, fie pentru extragerea de materiale de construcție.
Această interpretare este sprijinită de un puț vertical săpat în tavan — o caracteristică asociată adesea cu ventilația în spațiile de lucru subterane. Săpăturile au scos la iveală și resturi de carieră, răspândite pe anumite porțiuni ale podelei.
Cercetătorii nu au exclus nici un alt scenariu: posibilitatea ca proiectul să fi fost abandonat înainte de a fi finalizat. Dacă lucrările s-au oprit prematur, atunci e posibil ca urmele care ar fi dezvăluit, în mod normal, scopul tunelului să nu se fi acumulat niciodată.
Datarea structurii rămâne, și ea, la fel de dificilă. Arheologii nu au recuperat fragmente de ceramică, unelte, monede sau rămășițe organice care ar putea fixa o perioadă de timp.
„Data tunelului este, de asemenea, un mister pentru noi, deoarece nu a fost descoperită nici măcar cea mai mică descoperire care ar putea indica momentul în care a fost creat. În același timp, tunelul se află la doar câteva sute de metri, în linie dreaptă, de două situri antice importante – o clădire publică din Epoca Fierului (perioada Primului Templu) din cartierul Arnona și Tel Ramat Rachel, unde au fost documentate rămășițe de așezări datând din Epoca Fierului până în perioada islamică.”, au declarat Dr. Sivan Mizrahi și Zinovi Matskevich, directorii săpăturilor din partea Autorității pentru Antichități din Israel.
Săpăturile continuă în porțiunile blocate ale tunelului, în timp ce cercetătorii caută materiale care ar putea, în cele din urmă, să lămurească cine a săpat pasajul, când au început lucrările și de ce a fost demarat un proiect subteran de o asemenea anvergură tocmai în această parte a Ierusalimului. Până la deblocarea tuturor sectoarelor surpate, această structură atipică rămâne una dintre cele mai neobișnuite prezențe arheologice documentate recent în subsolul orașului.
Ce s-a mai descoperit în Istorie & Arheologie?
Ce a provocat declinul Egiptului antic: secetă, crize economice și invadatori străini
De ce societățile antice își îngropau morții acasă — și de ce au încetat
Laserele dezvăluie aproape 400 de structuri ascunse ale unei civilizații amazoniene care ar fi numărat milioane de oameni
De ce a fost declarată nevinovată Ioana d’Arc, la 25 de ani după execuția ei
