Un nou studiu publicat în revista PLOS ONE a găsit câteva legături statistice interesante între bacteriile de pe limbă și viteza cu care procesăm informațiile.
Într-un eșantion de 60 de adulți sănătoși din Marea Britanie și Belgia, abundența anumitor bacterii a fost asociată cu performanța la testele cognitive. Sunt doar asocieri, iar cu un eșantion atât de mic rezultatele au deocamdată un caracter exploratoriu. La prima vedere, legătura pare ciudată. Capătă însă sens odată ce urmărim drumul unei îmbucături de sfeclă roșie. O parte din nitrații din sfeclă ajung în sânge, apoi fac un ocol neașteptat și se întorc în gură.
Aici intervin bacteriile de pe limbă. Acestea ajută la transformarea nitraților în nitriți, pe care organismul îi poate folosi ca să producă oxid nitric, o moleculă care ajută la dilatarea vaselor de sânge. Același drum chimic contează și în cercetările despre sfecla roșie și performanța fizică. Această scurtă călătorie chimică este unul dintre motivele pentru care oamenii de știință încearcă să afle dacă microbii din gura noastră au legătură cu memoria, atenția și viteza cu care procesăm informațiile.
Echipa care semnează noul studiu mai abordase subiectul. În 2025, într-un studiu publicat în revista PNAS Nexus, a examinat microbii orali și biomarkerii oxidului nitric la adulți în vârstă, inclusiv la persoane cu tulburări cognitive ușoare. De data aceasta, cercetătorii au verificat dacă asocieri similare apar și la adulți sănătoși, tineri și vârstnici, din cele două țări.
Tineri și vârstnici din două țări
Studiul a fost condus de Joanna E. L’Heureux, de la Universitatea din Exeter, alături de colegi de la Vrije Universiteit Brussel. Echipa de cercetare a recrutat din fiecare țară câte 15 adulți tineri și 15 adulți în vârstă. Tinerii aveau, în general, 20 și ceva de ani, iar vârstnicii, în medie, în jur de 60-70 de ani.
Toți participanții erau nefumători. Au fost excluși cei care luaseră recent antibiotice sau care aveau antecedente de afecțiuni orale. Participanții au trecut prin teste de memorie, atenție, recunoaștere a emoțiilor și viteză de procesare. Echipa le-a măsurat și tensiunea arterială, le-a recoltat sânge și salivă și a prelevat cu tamponul probe de pe limbă.
Pe baza bacteriilor identificate în aceste probe, cercetătorii au putut compara comunitatea microbiană din gura fiecărei persoane cu rezultatele ei la teste.
O bacterie constantă, alta cu un tablou amestecat
Un rezultat a apărut în ambele țări. Persoanele la care bacteria Prevotella histicola era mai abundentă au răspuns mai rapid la anumite teste, deși sarcinile respective au diferit de la o țară la alta.
Altă specie, Haemophilus parainfluenzae, a dat un tablou mixt. În Belgia s-a asociat cu răspunsuri mai rapide la sarcinile de recunoaștere a emoțiilor și de învățare vizuală, precum și cu o precizie mai bună a memoriei de lucru. În Marea Britanie s-a asociat cu răspunsuri mai rapide la unele sarcini, dar mai lente la recunoașterea emoțiilor.
Așadar, o cantitate mai mare dintr-o anumită bacterie nu însemna neapărat rezultate mai bune la toate testele.
Vârsta, cel mai constant predictor
Factorul care a prezis cel mai consecvent performanța cognitivă a fost vârsta însăși. În ambele țări, vârsta mai înaintată s-a asociat cu scoruri generale mai mici și cu răspunsuri mai lente.
Cercetătorii au mai descoperit că 17 specii bacteriene aveau abundențe diferite la tineri și la vârstnici. La nivelul genurilor, bacteriile din Treponema și Tannerella, care includ specii asociate cu afecțiunile gingivale, erau mai abundente la vârstnici. La tineri era mai abundentă o specie reducătoare de nitrați.
Faptul că era mai frecventă în gura tinerilor nu făcea însă automat din această bacterie un marker al unei funcții cognitive mai bune. Aceeași specie era mai abundentă și în grupul britanic, care a avut, în ansamblu, rezultate mai slabe la teste. Toți participanții erau sănătoși și trecuseră testele de screening cognitiv. Diferențele reflectau deci variații dintre oameni sănătoși, nu diagnostice de tulburări cognitive.
Geografia a fost o altă piesă importantă a tabloului. Comunitățile bacteriene difereau între participanții britanici și cei belgieni, chiar dacă unele tipare legate de vârstă au apărut în ambele locuri.
Nici măsurătorile chimice nu au dat un rezultat limpede. În Marea Britanie, un nivel mai ridicat de nitrați în plasmă s-a asociat cu o performanță mai bună la un test, dar cu o precizie mai mică la recunoașterea emoțiilor. Un nivel mai ridicat de nitriți s-a asociat doar cu răspunsuri mai lente.
De ce rezultatele rămân exploratorii
Studiul nu a demonstrat că drumul chimic prin care bacteriile transformă nitrații a determinat diferențele de performanță la teste. Nici nu a verificat dacă modificarea bacteriilor din gura cuiva i-ar putea îmbunătăți performanța cognitivă.
Cu doar 30 de participanți în fiecare țară, rezultatele au un caracter exploratoriu. Potrivit autorilor, sunt necesare studii mai ample pentru a distinge tiparele biologice reale de variabilitatea statistică. Dieta nu a fost controlată, iar activitatea fizică și somnul nu au fost evaluate cuprinzător. Toate trei ar putea influența atât bacteriile din gura unei persoane, cât și rezultatele ei la testele cognitive.
Datele au fost colectate între anii 2017 și 2019, iar probele belgiene au fost transportate în Marea Britanie în azot lichid. Autorii recunosc că au existat diferențe de depozitare care ar putea introduce variabilitate. Studiul descrie corecții pentru comparații multiple în unele analize, dar nu și în regresiile care leagă bacteriile de testele cognitive. Testarea multor asocieri poate crește șansa ca unele rezultate aparente să fie doar rodul întâmplării.
În plus, echipa a comparat persoane mai tinere cu persoane mai în vârstă, în loc să urmărească aceiași oameni pe măsură ce îmbătrâneau. Din acest motiv, nu se poate stabili dacă bacteriile orale prezic declinul cognitiv sau îi influențează ritmul.
Prin urmare, rezultatele nu demonstrează că modificarea microbilor din gură previne demența, îmbunătățește memoria sau încetinește îmbătrânirea creierului. Deocamdată, anumite bacterii din gură par să însoțească diferențele de abilități cognitive. Rămâne de stabilit dacă acești microbi contribuie la apariția acestor diferențe sau reflectă alte influențe comune gurii și creierului.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Ochiul are un sistem ascuns de curățare, de care oamenii de știință nu știau
Rănile diabetice care nu se vindecă: ce se strică în sistemul imunitar, etapă cu etapă
Întâi căldura, apoi densitatea: cercetătorii ar fi găsit o scurtătură spre energia de fuziune
Ciuma nu s-a oprit după Moartea Neagră: ADN-ul antic arată cum a revenit în Europa timp de 400 de ani
