„Când va împlini 8 ani, o vor lua”: tot mai multe fete afgane sunt vândute pentru căsătorii precoce

Afganistanul se confruntă cu o creștere accentuată a numărului de mirese și mame minore, pe măsură ce familiile disperate își vând copiii pentru a-și asigura hrana. Acest val de căsătorii minore în Afganistan a explodat ca o consecință directă a politicilor impuse de regimul taliban și a prăbușirii economice naționale.

Sima are 18 ani, dar a născut deja de patru ori. Cel mai mic dintre copiii ei este nou-născut, iar cel mai mare are 4 ani. Așezată alături de copiii ei în camera lor din cărămizi de lut din provincia Badghis, Sima a spus:

„După ce talibanii au intrat în țară, tocmai terminasem clasa a șasea și trebuia să încep clasa a șaptea. Dar, două luni mai târziu, tatăl meu m-a presat enorm să mă căsătoresc cu vărul meu. După ce am fost bătută de tatăl meu de mai multe ori, am fost forțată să accept.”, conform The Guardian.

La 13 ani, Sima s-a căsătorit în incinta unde locuiește și astăzi și unde și-a născut copiii. Unul dintre ei a murit de pneumonie la vârsta de un an. Ea se ocupă de toate treburile casnice: aduce apă, are grijă de vaci, coace naan într-un tandoor. În tot acest timp, copiii ei se agață de picioarele ei, plângând.

Cazul Simei nu mai este o excepție. Interviurile cu personalul unui spital public din nordul Afganistanului au relevat că 42 de fete minore au născut în primele cinci luni ale acestui an. Șase se aflau la a doua sarcină. Cinci au avut sarcini extrauterine – una dintre principalele cauze ale deceselor materne – iar 18 au suferit cezariană. Două au murit, deși bebelușii lor au supraviețuit.

Ele sunt victimele unei tendințe în creștere către căsătoriile între copii, alimentată de politicile talibanilor care legalizează această practică și obligă fetele să renunțe la școală, combinată cu o criză umanitară tot mai profundă, în care familiile sunt forțate să-și vândă fiicele pentru a-și plăti datoriile sau a cumpăra alimente. Pe lângă familia Simei, ziarele The Guardian și Zan Times au discutat cu alte trei familii cu fiice sub nouă ani care au fost date în căsătorie pentru a achita datorii. Cea mai mică avea 2 luni când a fost promisă ca mireasă, toate familiile angajându-se să le dea pe fete viitorilor soți când acestea vor împlini între 7 și 9 ani.

Ceea ce pare o dramă individuală reprezintă, în realitate, o criză sistemică de încălcare a drepturilor femeilor, care anulează decenii de progrese și transformă copilele într-o monedă de schimb pentru supraviețuire.

Regresul sub talibani: de ce explodează numărul de căsătorii minore în Afganistan?

Căsătoriile între copii nu sunt o noutate în Asia de Sud. Însă, în timp ce această practică a fost în declin în întreaga regiune, preluarea puterii de către talibani a inversat tendința în Afganistan. Shabnam, o moașă, a declarat pentru sursa citata:

„De când noul guvern a venit la putere, numărul mamelor minore a crescut dramatic. În trecut, poate doar două mame minore veneau la spital în fiecare lună, majoritatea provenind din familii analfabete. Dar acum, atât familiile alfabetizate, cât și cele analfabete își căsătoresc fiicele la o vârstă fragedă.”

Acest declin abrupt este cu atât mai șocant dacă privim în urmă cu câteva decenii. În anii ’60 și ’70, femeile din marile orașe afgane precum Kabul studiau la universitate, purtau haine occidentale și aveau cariere în medicină sau administrație. Astăzi, nepoatele acelor generații trăiesc o întoarcere forțată într-un Ev Mediu social, unde protecția copilăriei a fost complet ștearsă din legislație.

La nivel global, „minor” înseamnă sub 18 ani, vârstă la care se beneficiază de protecția prevăzută de Convenția ONU privind Drepturile Copilului. Organizația Mondială a Sănătății avertizează separat împotriva sarcinii înainte de vârsta de 20 de ani, deoarece mamele și bebelușii riscă „consecințe grave pentru sănătate”.

Care sunt riscurile medicale pentru mamele minore?

Shabnam își amintește un caz din 2024, în care o fată de 13 ani a venit la ea cu sângerări severe după ce a suferit un avort spontan:

„Am fost profund întristată. Am vorbit cu mama ei, iar răspunsul pe care l-am auzit de la ea încă îmi răsună în minte. Când am întrebat-o de ce a permis ca fiica ei de 13 ani să se căsătorească cu un bărbat de aproape 30 de ani, ea a spus: «Pentru a-mi hrăni ceilalți copii, a trebuit să sacrific unul dintre ei.»”

Unele familii cred în mod eronat că, cu cât mama este mai tânără, cu atât copilul este mai sănătos și mai inteligent. În realitate, mamele care sunt ele însele încă copii nu și-au încheiat adesea dezvoltarea fizică sau psihologică și se confruntă cu un risc mai mare de sângerări severe, anemie, avort spontan, travaliu obstrucționat și naștere prematură, alături de o probabilitate mai mare de a avea un nou-născut cu greutate mică sau nesănătos.

Sima spune că încă resimte efectele nașterii copiilor la o vârstă atât de fragedă.

„În timpul sarcinii, am leșinat de mai multe ori pentru că tensiunea arterială mi-a scăzut foarte mult. Mă doare mereu capul. Mă dor rinichii. Mă simt ca o persoană de 70 de ani”, a spus aceasta.

Shabnam spune că familiile se opun adesea cezarianei, crezând că aceasta limitează sarcinile viitoare. Două mame tinere aflate în grija ei au murit recent la naștere, deoarece soții lor au refuzat să le permită o cezariană.

Un raport publicat în iunie de Oficiul ONU pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare a estimat rata mortalității materne în Afganistan la 600 la 100.000 de nașteri vii, comparativ cu 16 în Iran, 155 în Pakistan și 12 în Marea Britanie. Raportul menționează restricțiile impuse femeilor în domeniul sănătății și lipsa personalului medical din mediul rural, subliniind că investițiile în educație și în personalul medical feminin sunt vitale.

Școli închise, datorii tot mai mari

Sima este una dintre cele peste 2,2 milioane de fete afgane, conform Unicef, cărora li s-a interzis accesul la educație după clasa a șasea (adică la aproximativ 12 ani) de când talibanii au revenit la putere. Multe dintre ele sunt acum forțate să se căsătorească și să devină mame înainte de vârsta potrivită. Centrul pentru Drepturile Omului din Afganistan raportează că un profesor a estimat că 70% dintre fetele excluse din școală au fost împinse către căsătorii forțate, în timp ce un sondaj mai restrâns, realizat pe un eșantion de 15 astfel de fete, a relevat că 66% dintre ele aveau sub 18 ani.

Deși legile țării din perioada anterioară talibanilor incriminau căsătoria sub vârsta de 15 ani, un nou decret emis anul acesta nu a stabilit nicio vârstă minimă. Practic, eliminarea vârstei legale pentru mariaj a anulat orice protecție juridică a copiilor, permițând abuzul sub umbrela legii. Măsura vine în urma închiderii școlilor și universităților pentru femei și a restricțiilor tot mai mari asupra mobilității acestora. Noile legi au privat femeile și fetele de acces la educație și muncă, agravând criza economică din Afganistan pe fondul creșterii șomajului. Acest colaps nu este doar rezultatul politicilor interne. Când comunitatea internațională a înghețat peste 7 miliarde de dolari din rezervele Băncii Centrale a Afganistanului după preluarea puterii de către talibani, sistemul financiar a paralizat peste noapte. Într-o economie lăsată brusc fără bani lichizi, fetele au devenit, în mod tragic, singura «monedă» de schimb rămasă pentru familiile prinse în capcana datoriilor.

Soțul Simei, în vârstă de 24 de ani, este șomer; a plecat în Iran în căutarea unui loc de muncă, dar s-a întors cu mâna goală după trei luni. Ea și-ar dori să poată munci, dar, fiind mamă a trei copii și având responsabilități acasă, nu are nicio posibilitate să câștige bani sau să învețe o meserie.

„Cinci familii locuiesc într-o singură curte: părinții mei, unchiul meu cu cele două soții ale sale și fratele meu cu soția sa. De câte ori ceilalți au ceva în plus, ne dau nouă. De cele mai multe ori, ne este foame.”, a spus Sima.

După ce talibanii au închis porțile școlilor și au interzis femeilor accesul la majoritatea locurilor de muncă din sectorul public, familia Simei a folosit-o pentru a achita o datorie: tatăl ei îi datora fratelui său 200.000 de afgani (aproximativ 2.400 de euro), iar Sima a fost dată fiului fratelui său în locul prețului miresei.

Un raport recent al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare arată că trei sferturi din populația Afganistanului, aproximativ 28 de milioane de oameni, nu își pot permite satisfacerea nevoilor de bază, iar peste 80% dintre gospodării sunt îndatorate. Odată cu reducerea drastică a finanțării USAID și retragerea angajamentelor de ajutor din Europa și Marea Britanie, asistența internațională acordată țării a scăzut cu peste 16% în 2025, ducând la închiderea sau restricționarea a sute de clinici medicale. Raportul avertizează că, fără investiții în locuri de muncă și servicii, perspectivele de reconstrucție a vieților oamenilor sunt sumbre.

Fete vândute încă din primii ani de viață

Celelalte trei familii intervievate pentru acest raport, toate din vestul Afganistanului, spun că fiicele lor au fost folosite pentru a achita datorii – banii fiind plătiți în avans, iar fiicele urmând să fie predate ulterior. Trei dintre fete au încă sub 10 ani și nu sunt conștiente de viitorul care le-a fost planificat.

Golnar, în vârstă de 57 de ani, își ține în brațe nepoata de un an în timp ce vorbește. Fetița a fost vândută pentru a achita datoria tatălui ei, spune ea, după ce acesta a fugit de creditori. Nu aveau ce mânca. Vânzarea, destinată în mod explicit unei căsătorii viitoare, s-a făcut în schimbul a 200.000 de afgani în numerar și a achitării unor datorii.

„Când va împlini 8 ani, o vor lua de lângă noi. Au dat 100.000 de afgani în avans, iar ceilalți 100.000 îi vor da după ce o vor lua pe fetiță de lângă mine. Noi i-am dat banii direct creditorilor pentru achitarea datoriilor.”, a spus Golnar. Ea își face griji pentru viitorul nepoatei sale, amintindu-și de fetele vândute cu ani în urmă în cartierul ei: „Ele nu au niciun viitor. Fie că ne lasă să ardem într-un incendiu sau să ne confruntăm cu orice altceva, nu vom ști.”

Dincolo de regimul politic, Afganistanul este devastat de cel de-al treilea an consecutiv de secetă extremă, una dintre cele mai grave din ultimele decenii, amplificată de schimbările climatice globale. Pământul nu mai produce hrană, animalele au murit, iar familiile din zonele rurale s-au trezit lipsite de absolut orice mijloc de subzistență, fiind forțate să recurgă la gesturi de neconceput pentru a nu muri de inaniție.

Saheb Jan, în vârstă de 51 de ani, și-a dat nepoata în garanție la vârsta de 2 luni pentru a achita o datorie, cu promisiunea de a o preda la vârsta de 7 ani. Jan este mângâiată de faptul că cel puțin îl cunosc pe cumpărător, dar este supărată că nu s-au dat bani și că foamea lor continuă.

„Am dat-o pe fata asta pentru datorii și asta a fost tot. Dumnezeu este martor că, chiar și acum, condițiile noastre de viață sunt groaznice și mizerabile.”, a spus Saheb Jan.

Sabza, în vârstă de 44 de ani, și-a vândut fiica, care acum are șapte ani, când copilul avea trei ani, pentru o datorie de 300.000 de afgani (aproximativ 3.600 de euro), după ce s-a întors din Pakistan și nu a găsit acasă nimic de mâncare, iar soțul ei era prea bolnav ca să poată munci. Acum este distrusă de gândul că fiica ei va fi luată în mai puțin de un an. „Dacă ar fi cineva care să ne dea acești bani, aș fi atât de fericită; dacă fiica mea rămâne cu mine, voi fi copleșită de bucurie”, a spus aceasta.

Ceilalți copii ai ei o întreabă mereu de ce a vândut-o pe sora lor, a spus ea:

„Dacă fiica mea merge la casa mătușii sale, se întoarce panicată și mă întreabă unde a plecat sora ei. Nu știu în ce stare vor fi după ce va fi luată de lângă noi. Când mă gândesc că o vor lua pe fiica mea peste un an, cerul mi se prăbușește peste cap. Îmi spun că a mai rămas doar un an, nimic mai mult.”

Fără o presiune internațională fermă și restabilirea asistenței umanitare de bază, drame precum cele ale fetelor afgane vândute pentru a achita datorii vor continua să se înmulțească, condamnând generații întregi înainte ca acestea să ajungă la maturitate.