O nouă analiză a cercetărilor cardiologice, publicată în jurnalul științific Circulation, stabilește limita sigură de cofeină la 400 de miligrame pe zi. Pentru majoritatea adulților, echivalentul a 5 cești de cafea nu doar că este sigur, dar aduce beneficii metabolice, în timp ce băuturile energizante rămân un risc major pentru sănătatea inimii.
Importanţa reală a acestor date este separarea clară a beneficiilor oferite de cafeaua clasică – bogată în antioxidanți – de riscurile cardiovasculare provocate de explozia consumului de băuturi energizante.
Pentru mulți români, dimineața pur și simplu nu începe fără aroma inconfundabilă a unei cafele la ibric sau a unui espresso scurt, un adevărat ritual de supraviețuire urbană. Totuși, dincolo de plăcerea primei înghițituri, persistă o teamă ascunsă: la a câta ceașcă licoarea care ne ține în mișcare începe să ne facă mai mult rău decât bine? Îngrijorarea nu este deloc nouă, ba chiar are un fundament istoric; la urma urmei, unii cercetători și biografi atribuie moartea scriitorului Honoré de Balzac consumului său epic, de zeci de cești de cafea neagră pe zi.
O relație „în formă de curbă J”
Cercetătorii din domeniul sănătății sunt de mult timp de acord că există o relație „în formă de curbă J” între consumul de cofeină și anumite probleme de sănătate. Cu alte cuvinte, una sau două cești de cafea pe zi sunt asociate cu un risc redus de afecțiuni precum diabetul de tip 2, dar, la un moment dat, efectele negative ajung să depășească beneficiile. Identificarea punctului în care apare pericolul s-a dovedit însă extrem de dificilă, iar un nou articol trece în revistă cercetările actualizate.
Studiile nutriționale pe termen lung sunt notoriu dificile, deoarece oamenii nu își notează întotdeauna în mod fiabil ceea ce consumă. În plus, există atât de multe aspecte care pot induce în eroare în dieta noastră, încât separarea acestora reprezintă o problemă majoră.
„Consumul de alimente, în special mesele bogate în grăsimi sau fibre, poate întârzia debutul efectului cofeinei și reduce concentrația maximă din sânge”, scrie un grup condus de profesorul Gregory Marcus de la Universitatea din San Francisco, California, într-o analiză a cercetărilor publicate.
A convinge oamenii să respecte regimurile alimentare necesare pentru studiile controlate reprezintă o provocare deosebită.
Câte cafele poți bea pe zi? Limita sigură de 400 mg de cofeină
În ciuda tuturor acestor obstacole, Marcus și coautorii consideră că putem afirma că limita sigură pentru consumul de cafea ar putea fi puțin mai ridicată decât au recomandat rapoartele anterioare, mai prudente.
„Cofeina consumată sub formă de cafea este o parte esențială a vieții de zi cu zi pentru milioane de oameni, iar din analiza noastră asupra celor mai recente cercetări reiese că, pentru majoritatea adulților, un consum de până la 400 mg [miligrame] de cofeină pe zi, echivalentul a până la 5 cești de cafea cu cofeină pe zi, fără adaos de zahăr sau aditivi, este sigur și nu crește riscul cardiovascular”, a spus Marcus într-o declarație.
Acest lucru nu exclude teoria conform căreia cofeina ar fi fost cauza decesului lui Balzac, având în vedere că se spune că acesta bea vreo 50 de cești pe zi pentru a-și menține ritmul de lucru. De altfel, chiar și estimarea lui Marcus de 5 cești ar putea fi generoasă — 5 cești de dimensiuni obișnuite de cafea deosebit de tare ar conține până la dublul cantității de 400 mg, deși majoritatea cafelelor au un conținut mai redus.
Beneficiile consumului moderat
Autorii afirmă că cafeaua cu cofeină poate reduce sensibilitatea la insulină, ceea ce a dus la o reducere cu 27% a incidenței diabetului de tip 2 într-un studiu amplu. Incidența bolilor cardiace, a insuficienței cardiace și a accidentelor vasculare cerebrale este mai scăzută la cei care consumă între 2 și 4 cești de cafea cu cofeină pe zi. Consumate cu moderație, aceste beneficii depășesc efectele nocive, precum creșterea tensiunii arteriale — dar se pot obține rezultate și mai bune.
De exemplu, deși s-a constatat că cafeaua nefiltrată crește nivelul colesterolului LDL (cel „rău”), acest lucru pare să fie cauzat de molecula de cafestol, pe care filtrele de hârtie (sau cafeaua instant, dacă nu ai altă opțiune) o elimină. Acesta este motivul pentru care metoda de preparare contează: cafeaua la filtru sau espresso protejează sistemul cardiovascular, în timp ce cafeaua la ibric sau presa franceză, nefiltrate, rețin cafestolul, care poate crește nivelul colesterolului.
Băuturile energizante, o problemă aparte
Oricine apelează la aparatul de cafea pentru a sta treaz toată noaptea nu trebuie însă doar să fie atent să nu depășească limita undeva între cinci și 50 de cești. Există îngrijorări de lungă durată cu privire la faptul că băuturile energizante prezintă riscuri mai mari decât băuturile tradiționale bogate în cofeină, opinie împărtășită de autori.
„Dozele mari de cofeină, precum cele găsite în băuturile energizante, inclusiv în shot-urile energizante, pot avea efecte nocive asupra inimii și ar trebui evitate”, a spus Marcus.
Acest avertisment este cu atât mai relevant în România, unde consumul ridicat în rândul adolescenților a transformat pericolul băuturilor energizante într-o criză de sănătate publică. Din cauza aritmiilor severe și a riscului cardiovascular provocat de dozele masive de cofeină sintetică, autoritățile române au interzis recent prin lege comercializarea acestor produse către minori.
Autorii menționează studii care arată că băuturile disponibile în comerț conțin de trei până la patru ori mai multă cofeină decât cafeaua. Alți cercetători susțin că, deși băuturile energizante sunt într-adevăr nocive, problema ține mai degrabă de modul în care interacționează moleculele, decât de un ingredient anume.
Unul dintre motivele pentru care cafeaua pare să fie mai bună decât alte băuturi bogate în cofeină (cu excepția ceaiului) este faptul că aceasta conține numeroși compuși în afară de cofeină, iar unii dintre aceștia sunt considerați a avea efecte antioxidante și antiinflamatorii. Deși unele studii au analizat efectele cafelei decofeinizate, ceea ce ar putea controla acest aspect, mulți experți le consideră insuficiente; studiile privind cafeaua cu cofeină sunt mult mai numeroase.
Zahărul, laptele și alte arome complică și mai mult lucrurile. Ne putem aștepta ca majoritatea acestora să aibă un anumit efect nociv, dar pentru cei care le consumă cu plăcere, este rareori clar cum se echilibrează efectele pozitive ale cafelei cu consecințele negative ale aditivilor.
Nu există o rețetă universală
În plus, autorii subliniază că indivizii nu se încadrează întotdeauna în media globală: „este important să reținem că nu există o strategie universal valabilă pentru consumul sigur de cofeină. Oamenii pot reacționa foarte diferit la cofeină în funcție de diverși factori, precum vârsta, medicamentele, afecțiunile medicale subiacente, genetica și viteza cu care organismul lor o metabolizează”, a spus Marcus.
Studiile genetice care ar putea prezice reacțiile individuale sunt încă la început. Între timp, a remarcat Marcus, „ceea ce poate fi o cantitate rezonabilă pentru o persoană ar putea provoca efecte nedorite, precum palpitații cardiace, anxietate sau tulburări de somn, la alta. De aceea este important să fiți atenți la modul în care organismul dumneavoastră reacționează la cofeină și să discutați cu echipa medicală despre ce este potrivit pentru dumneavoastră.”
Ca un singur exemplu, raportul nu infirmă avertismentele anterioare privind consumul de cafea în timpul sarcinii. Așadar, deși limita sigură de cofeină este de 5 cești de cafea zilnic, genetica și metabolismul dictează experiența fiecărui individ. Consumul trebuie să rămână o plăcere moderată, adaptată semnalelor propriului organism, evitând cu strictețe excesul de zahăr și alternativele artificiale precum energizantele.
Studiul este publicat în jurnalul științific Circulation.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Oamenii care par buni vânători-culegători sunt preferați ca prieteni, arată un studiu
O grăsime alimentară obișnuită poate favoriza diabetul de tip 2, în timp ce alta ajută la combaterea lui
De ce aceeași leziune a ADN-ului provoacă cancer doar la unele persoane — genele moștenite ar putea explica diferența
Un nou aliaj, de până la 10 ori mai rezistent decât oțelul, se îndoaie în loc să crape. Care este utilitatea sa
