Deși adesea trecută cu vederea, osteopenia reprezintă stadiul clinic precursor al osteoporozei — o scădere a densității minerale osoase care, depistată prin teste specifice, poate fi oprită din evoluție. Aproximativ 40% dintre adulți la nivel mondial sunt afectați de osteopenie: o scădere a densității minerale osoase. Această afecțiune este extrem de frecventă, în special la femeile aflate în postmenopauză și la persoanele în vârstă. Se estimează că zeci de mii de fracturi au loc în România în fiecare an din cauza densității osoase scăzute.
Osteopenia în sine nu provoacă de obicei simptome și se dezvoltă în mod silențios în timp. Multe persoane pot să nu fie conștiente că suferă de această afecțiune până când suferă o fractură sau efectuează un test de densitate osoasă, recomandat de obicei din cauza unor factori de risc precum vârsta și menopauza.
Acest lucru face din osteopenie o problemă de sănătate publică semnificativă, dar adesea subestimată. Importanța medicală reală este prevenția: un diagnostic de osteopenie nu reprezintă o sentință la fragilitate cronică, ci fereastra critică de intervenție în care schimbările de dietă și mișcarea pot reface matricea osoasă.
Cum se pierde masa osoasă în timp
Osul este un țesut dinamic care se reînnoiește continuu printr-un proces numit remodelare osoasă. În timpul acestui proces, osul vechi este descompus (resorbție), iar osul nou este format (formare).
În perioada de la începutul vârstei adulte, acest proces este echilibrat, astfel încât resorbția osoasă este egală cu formarea osoasă. Masa osoasă atinge de obicei valoarea maximă în jurul vârstei de 25–30 de ani. După atingerea acestui nivel maxim, pierderea de masă osoasă depășește treptat formarea de țesut osos. În timp, acest lucru duce la scăderea densității osoase.
Să traducem acest proces pe înțelesul tuturor: imaginează-ți oasele ca pe un cont de economii. Până la 30 de ani, faci depuneri masive și aduni capital. Mai târziu, corpul începe să retragă zilnic sume mici. Osteopenia este scrisoarea de avertizare de la bancă în care ești anunțat că soldul tău scade periculos. Încă nu ești falit (stadiul de osteoporoză), dar este momentul critic să reîncepi să faci depozite solide prin nutriție și mișcare, altfel contul se va bloca la primul șoc.
Îmbătrânirea este principalul factor de risc pentru pierderea de masă osoasă. Însă mai mulți factori suplimentari pot accelera acest proces.
De exemplu, schimbările hormonale, în special scăderea nivelului de estrogen după menopauză, pot crește semnificativ degradarea osului. Acest lucru se datorează faptului că estrogenul ajută la protejarea oaselor prin încetinirea procesului natural de degradare a acestora. Aproximativ 1 din 2 femei cu vârsta peste 50 de ani va suferi o fractură de fragilitate. Conform ghidurilor medicale de endocrinologie, declinul densității osoase este accelerat în primii 3–5 ani de la instalarea menopauzei, acesta fiind considerat momentul clinic optim pentru efectuarea unei prime scanări DXA de screening.
Stilul de viață joacă, de asemenea, un rol important. Fumatul, consumul excesiv de alcool și sedentarismul pot contribui la scăderea rezistenței osoase în timp. Alimentația este la fel de importantă. Aportul insuficient de calciu și nivelul scăzut de vitamina D pot limita capacitatea organismului de a construi și menține oase puternice.
Anumite medicamente, în special utilizarea pe termen lung a steroizilor, precum și afecțiunile medicale care afectează nivelurile hormonale sau absorbția nutrienților (cum ar fi boala Crohn sau boala celiacă), pot crește și mai mult riscul.
Tratament și gestionare: se poate vindeca osteopenia?
Depistarea precoce a osteopeniei este esențială. Aceasta vă permite, atât dumneavoastră, cât și medicilor, să luați măsuri care pot reduce riscul de fracturi și să preveniți progresia osteopeniei către osteoporoză, stadiu în care pierderea de masă osoasă este mai avansată, iar riscul de fracturi este semnificativ mai mare.
Densitatea minerală osoasă se măsoară de obicei cu ajutorul unei scanări prin absorptiometrie cu raze X cu energie duală (DXA). Acesta este un tip de scanare cu raze X cu doză redusă, utilizată pentru evaluarea rezistenței osoase. Rezultatele sunt prezentate de obicei sub forma unui scor T, care compară densitatea osoasă a pacientului cu cea a unui adult tânăr sănătos. Un scor T cuprins între –1,0 și –2,5 indică osteopenie, în timp ce un scor T sub –2,5 îndeplinește pragul de diagnostic pentru osteoporoză.
Tratamentul osteopeniei se concentrează, de obicei, pe încetinirea sau prevenirea pierderii osoase ulterioare și pe reducerea riscului de fracturi. Acest lucru implică schimbări ale stilului de viață (cum ar fi renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool sau menținerea unei greutăți corporale sănătoase), sprijin nutrițional și, în unele cazuri, tratament pe bază de rețetă.
Exercițiile cu greutatea corpului, precum mersul pe jos, dansul sau joggingul, stimulează formarea osoasă prin exercitarea unei presiuni asupra scheletului. Antrenamentul de rezistență poate consolida și mai mult oasele și mușchii.
Cercetările arată că activitatea fizică regulată este asociată cu îmbunătățirea densității minerale osoase și poate reduce riscul de osteoporoză. Exercițiile fizice, precum Tai Chi, îmbunătățesc, de asemenea, echilibrul și forța musculară, reducând riscul de căderi care ar putea duce la fracturi.
Un aport suficient de calciu susține structura osoasă, în timp ce vitamina D ajută organismul să absoarbă calciul în mod eficient. Alimentele precum produsele lactate, legumele cu frunze verzi și produsele fortificate sunt surse alimentare obișnuite. Suplimentele pot fi, de asemenea, recomandate în cazul în care aportul alimentar este insuficient. În Marea Britanie, deficitul de vitamina D este relativ frecvent, astfel încât se recomandă adesea administrarea de suplimente.
Nu toate persoanele cu osteopenie necesită tratament medicamentos. În schimb, medicii utilizează adesea un instrument de evaluare a riscului de fractură pentru a estima probabilitatea unei fracturi pe o perioadă de zece ani, pe baza vârstei, a densității minerale osoase, a utilizării steroizilor și a altor factori de risc.
Dacă riscul de fractură este ridicat sau dacă o persoană a suferit deja o fractură de fragilitate, pot fi recomandate medicamente. Acestea pot include medicamente antiresorptive, care încetinesc degradarea osoasă și ajută la menținerea densității osoase. Astfel de tratamente sunt mai frecvent utilizate în cazul osteoporozei, dar pot fi benefice și pentru pacienții cu risc ridicat care suferă de osteopenie.
Care este diferența dintre osteopenie și osteoporoză?
Diferența majoră constă în severitatea pierderii de masă osoasă, măsurată prin scorul T. Osteopenia indică un declin de avertizare (scor între -1,0 și -2,5), în timp ce osteoporoza marchează o degradare structurală severă a osului (scor sub -2,5), unde riscul de fractură la traumatisme minore este iminent.
Un semnal de avertizare, nu o sentință
Osteopenia nu trebuie privită doar ca o formă ușoară sau precoce de osteoporoză, ci mai degrabă ca un semnal de avertizare și un moment de intervenție. Trecerea de la osteopenie la osteoporoză nu este inevitabilă.
Dovezile sugerează că depistarea precoce și schimbările țintite ale stilului de viață pot menține sănătatea oaselor, pot încetini semnificativ pierderea de masă osoasă și pot reduce riscul de a dezvolta osteoporoză mai târziu în viață. În unele cazuri, densitatea osoasă se poate chiar îmbunătăți cu un tratament adecvat și ajustări ale stilului de viață.
Prevenția necesită însă o perspectivă pe termen lung. Sănătatea oaselor reflectă influențele cumulative ale stării noastre de sănătate și ale stilului de viață de-a lungul întregii vieți, inclusiv dieta, nivelul de activitate fizică și schimbările hormonale prin care am trecut. Menținerea unor obiceiuri sănătoase pe termen lung rămâne cea mai eficientă strategie pentru protejarea rezistenței osoase.
În esență, conștientizarea riscurilor și testarea profilactică, în special după vârsta de 50 de ani, pot transforma o vulnerabilitate biologică a îmbătrânirii într-o afecțiune perfect controlabilă.
Materialele au fost furnizate de publicația The Conversation. Articolul original a fost scris de către Hasmik Jasmine Samvelyan, conferențiar în științe biomedicale la Universitatea Anglia Ruskin.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Keratina din lână a generat un țesut osos mai bine organizat decât colagenul, la șobolani
Cea mai mare parte a aluminiului din lume își are originea într-o rocă cu aspect ciudat
Statul într-un picior a prezis cât vor trăi vârstnicii mai bine decât testul cardiopulmonar
Un izotop care nu există natural pe Pământ și valorează 25,6 milioane de dolari gramul tocmai a devenit mai ușor de produs
