Un climatolog de renume contestă ceea ce descrie drept afirmații „demonstrabil incorecte” dintr-un important raport climatic al guvernului SUA, susținând că acesta i-a interpretat greșit cercetările și a subestimat rolul activității umane în încălzirea globală.
Prof. Benjamin Santer, profesor onorific la Universitatea din East Anglia (UEA), a fost unul dintre primii cercetători care au identificat o „amprentă” umană distinctă în sistemul climatic al Pământului. Munca sa a contribuit la elaborarea raportului istoric din 1995 al Grupului Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), care a concluzionat pentru prima dată că existau dovezi suficiente pentru a susține o „influență umană discernabilă” asupra climei globale.
În iulie 2025, însă, un raport publicat de Departamentul Energiei al SUA (DOE) a citat cercetările lui Santer, susținând totodată o concluzie opusă. Raportul a apărut în aceeași zi în care Agenția pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) a propus anularea «constatării de pericol» din 2009 — mecanismul juridic (endangerment finding) care conferă agenției autoritatea legală de a reglementa emisiile de gaze cu efect de seră provenite de la vehicule, centrale electrice și alte surse industriale.
La începutul acestei luni, administrația Trump a demarat procedura de revocare a acestei constatări. Decizia a stârnit îngrijorări cu privire la efectele potențiale asupra sănătății publice și asupra eforturilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Criticii au avertizat, de asemenea, că măsura ar putea slăbi alte forme de protecție a mediului din Statele Unite.
Probabil te întrebi de ce ne-ar interesa pe noi, tocmai din România, un război birocratic de la Washington? Miza este uriașă și ne afectează direct. Statele Unite sunt unul dintre cei mai mari poluatori ai planetei. Dacă o agenție guvernamentală de top reușește să șteargă din pix dovezile științifice ale încălzirii globale, SUA își pierd baza legală pentru a mai reduce emisiile toxice. Fără ei, efortul global de a opri verile caniculare extreme și seceta care lovesc deja Europa și România devine inutil. Este un efect de domino climatic care ne va lovi pe toți mai devreme sau mai târziu.
Care sunt dovezile care confirmă amprenta umană asupra climei?
Într-un nou articol publicat săptămâna aceasta în AGU Advances, prof. Santer li s-a alăturat colegilor săi climatologi — prof. Susan Solomon, de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT), prof. David Thompson, de la UEA și Universitatea de Stat din Colorado, precum și prof. Qiang Fu, de la Universitatea din Washington — pentru a reafirma dovezile conform cărora activitatea umană este motorul încălzirii globale.
Cercetătorii susțin, de asemenea, că raportul Departamentului Energiei (DOE) nu ar trebui folosit pentru a fundamenta decizii juridice care implică reglementări climatice, cum ar fi constatarea existenței unui pericol.
„Considerăm că este atât important, cât și fără precedent să respingem o afirmație științifică incorectă formulată în raportul DOE. Clarificarea lucrurilor în literatura de specialitate evaluată de colegi este deosebit de importantă atunci când în rapoartele oficiale ale guvernului se fac afirmații științifice demonstrabil incorecte. Modificările structurii verticale a temperaturii atmosferice reprezintă o «amprentă» importantă a efectelor umane asupra climei globale. Aceste modificări sunt determinate în principal de creșterea, provocată de om, a nivelurilor atmosferice de CO₂ și de alte gaze cu efect de seră.
Caracteristicile cheie ale acestei amprente sunt încălzirea troposferei, stratul inferior al atmosferei, și răcirea stratosferei, stratul situat deasupra troposferei. Observațiile satelitare ale acestei amprente distinctive sunt în concordanță cu estimările actuale ale modelelor climatice de ultimă generație privind schimbările de temperatură provocate de om.
Această amprentă incontestabilă a efectelor umane asupra climei a fost prevăzută de peste 50 de ani atât de modele climatice simple, cât și de cele mai sofisticate, și este identificabilă în datele de temperatură obținute prin satelit.
Afirmația contrară făcută în analiza științei climatice realizată de Departamentul Energiei al SUA (DOE) este incorectă din punct de vedere factual. Așa cum ilustrează clar analiza noastră, raportul DOE nu este o sursă fiabilă de informații privind structura verticală a schimbărilor de temperatură atmosferică, care constituie o dovadă cheie a efectelor umane asupra climei globale.”, a declarat prof. Santer, de la Unitatea de Cercetare Climatică a UEA, citat de publicația Science Daily.
Rămân întrebări cu privire la raportul DOE
Autorii menționează că au fost ridicate îngrijorări științifice suplimentare cu privire la alte părți ale raportului DOE, inclusiv la modul în care acesta tratează detectarea și atribuirea schimbărilor climatice. Ei subliniază, de asemenea, că raportul a fost citat de 16 ori în propunerea EPA de anul trecut.
După ce, în cadrul unui proces, s-a susținut că DOE nu a respectat procedurile obligatorii ale Comitetului Consultativ Federal, echipa care a redactat raportul a fost desființată la începutul lunii septembrie. Cu toate acestea, raportul în sine nu a fost nici retras, nici corectat.
„Raportul este încă disponibil pe site-ul web al DOE și este în continuare menționat public de către secretarul DOE, Wright, ca sursă credibilă de informații privind știința climei. Nu este așa.”, a mai declarat prof. Santer.
Cazul subliniază pericolul utilizării unor date trunchiate pentru justificarea unor reglementări climatice. Odată validate de literatura de specialitate, schimbările climatice provocate de om rămân o realitate fizică, independent de schimbările administrațiilor politice.
Materialele științifice au fost furnizate de Universitatea din East Anglia.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Bacteriile care dau gust brânzeturilor artizanale ar putea fi utile și intestinului
Cum poate fi transformat ADN-ul într-un dispozitiv de stocare a datelor care consumă de 100 de ori mai puțină energie
Oamenii de știință explică de ce mersul devine mai greu odată cu vârsta
Remediul împotriva căderii părului s-ar putea ascunde în interiorul organismului, iar cercetătorii încearcă să-l descopere
