Dincolo de relaxare, efectele saunei asupra sistemului imunitar atrag tot mai mult atenția cercetătorilor. Un nou studiu finlandez sugerează că timpul petrecut în saună poate determina, temporar, o creștere a numărului de celule albe din sânge — celulele imune care ajută organismul să detecteze agenții patogeni și bolile și să răspundă la aceștia. Pentru persoanele care caută modalități de a-și susține imunitatea, mai ales în sezonul rece, această reacție explică felul în care căldura extremă pregătește corpul pentru a lupta cu posibilele infecții.
În experiment, o singură ședință de 30 de minute a crescut numărul tuturor tipurilor de celule albe circulante. La jumătatea ședinței, participanții s-au răcorit scurt sub un duș rece. Această alternanță rapidă între căldură intensă și răcire bruscă este o practică tradițională nordică, esențială pentru stimularea fiziologică studiată de specialiști.
Creșterea nu a durat însă mult. Nivelurile de neutrofile și limfocite, două componente importante ale sistemului imunitar, au revenit la valorile obișnuite în aproximativ 30 de minute după încheierea ședinței.
Saună și imunitate: cum ajung celulele albe să patruleze în sânge
„Acest lucru ar putea indica faptul că ședința de saună mobilizează celule albe suplimentare din țesuturi în fluxul sanguin, de unde sunt apoi redepozitate după ședință. Acest tip de eliberare periodică a globulelor albe în fluxul sanguin este benefică, deoarece, odată ce părăsesc locurile de stocare, acestea sunt mai capabile să patruleze în organism și să răspundă la agenți patogeni”, a declarat Ilkka Heinonen, cercetător al Academiei de la Universitatea din Turku.
O eliberare similară de globule albe are loc și în timpul exercițiului fizic. Cu mai multe astfel de celule în circulație, organismul își poate îmbunătăți supravegherea imunitară și își poate consolida capacitatea de a răspunde la posibile amenințări.
Modificările citokinelor au variat în funcție de temperatura corpului
Cercetătorii au analizat și mai multe citokine, moleculele de semnalizare care ajută la coordonarea activității imunitare. În ansamblu, ședința de saună a modificat doar puțin nivelurile medii ale citokinelor circulante în sânge.
Răspunsurile individuale ale citokinelor păreau însă să depindă, în parte, de cât de mult crescuse temperatura corpului fiecărui participant în timpul ședinței.
„Interesant este, totuși, că nivelurile mai multor citokine s-au modificat în funcție de cât de mult a crescut temperatura corpului în timpul utilizării saunei. Nu s-a observat nicio asociere similară între numărul de globule albe și modificările temperaturii corporale”, a declarat profesorul Jari Laukkanen, care a condus studiul la Universitatea din Finlanda de Est.
Efectele pe termen lung rămân neclare
Utilizarea regulată a saunei a fost asociată până acum cu o serie de beneficii pentru sănătate. Modificările imune temporare observate în acest studiu ar putea ajuta cercetătorii să înțeleagă o parte dintre procesele biologice care stau la baza acestor asocieri.
Cercetătorii avertizează însă că experimentul a măsurat doar efectele imediate ale unei singure ședințe de saună. Rezultatele nu pot stabili dacă utilizarea repetată a saunei produce modificări durabile ale funcției imunitare sau ale stării de sănătate pe termen lung.
La studiu au participat 51 de adulți, cu o vârstă medie de 50 de ani. Rezultatele au fost publicate în jurnalul ştiinţific Temperature, revistă științifică dedicată fiziologiei medicale a reglării temperaturii corporale. Până la noi descoperiri pe termen lung, datele actuale confirmă că beneficiile saunei trec dincolo de starea de bine, oferind un antrenament real și rapid pentru apărarea naturală a organismului.
Apa carbogazoasă scade pH-ul oral mai puțin decât băuturile răcoritoare cu zahăr, arată un studiu
Visele nu sunt întâmplătoare. Creierul pare să rescrie realitatea în somn, arată un studiu pe 3.700 de relatări
Un melanom care trece de la un pește la altul, primul cancer transmisibil la un animal de apă dulce
Megastructuri extraterestre în jurul găurilor negre: ideea îndrăzneață discutată de specialiști la MIT
Cultura ar putea modela acum evoluția umană mai mult decât mediul, sugerează un studiu
