O inovație remarcabilă a cercetătorilor din Emiratele Arabe Unite oferă o soluție dublă la două probleme presante: gestionarea deșeurilor și schimbările climatice, transformând resturile de creveți într-un material capabil să capteze dioxid de carbon.
O echipă de la Universitatea din Sharjah a dezvoltat o metodă inedită pentru a converti deșeurile de creveți într-un carbon activat extrem de eficient. Tehnologia utilizează părțile aruncate, precum cochilii, capete și intestine, și, printr-un proces complex, le transformă într-un material carbonic cu o capacitate ridicată de a capta CO₂, deschizând calea pentru aplicații industriale de anvergură, arată EurekAlert.
„Studiul nostru transformă deșeurile de creveți într-un produs de carbon de înaltă performanță. Acest lucru abordează provocările de mediu ridicate de deșeurile din fructe de mare și contribuie la eforturile globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de atenuare a schimbărilor climatice”, explică dr. Haif Al-Jomard, cercetătorul principal al studiului.
| Caracteristică | Detalii cheie |
|---|---|
| 💡 Inovația | Transformarea deșeurilor de creveți într-un material care absoarbe CO₂. |
| 🌍 Problema globală | 8 milioane de tone de deșeuri de la crustacee anual, plus emisiile de carbon. |
| 🔬 Cum se face? | Un proces complex (piroliză, activare chimică) transformă resturile în cărbune activat. |
| 🎯 Aplicația principală | Captarea carbonului din industrii majore (energie, ciment, oțel). |
| ✨ Beneficii extra | Purificarea aerului și apei, extragerea aurului și chiar utilizări medicale. |
| ♻️ Conceptul | Un exemplu perfect de economie circulară: gunoiul devine o resursă valoroasă. |
Cum se transformă resturile de la fructe de mare
Problema deșeurilor este una semnificativă la nivel global. Procesarea crustaceelor precum creveții, homarii și crabii generează anual până la 8 milioane de tone de resturi, majoritatea ajungând la gropile de gunoi.
Pentru acest studiu, publicat în revista Nanoscale, echipa s-a concentrat pe carapacele și capetele de creveți albi din piața Souq Al Jubail din Sharjah, proveniți inițial din Oman. După o curățare și uscare riguroasă, deșeurile au fost supuse unui proces în mai multe etape. Inițial, materialul trece prin piroliză, un tratament la temperatură înaltă care îl transformă în biochar. Ulterior, acest biochar este supus unui tratament cu acid, unei activări chimice și măcinării cu bile.
Rezultatul este un cărbune activat extrem de eficient, care nu doar captează dioxidul de carbon, ci își menține performanța și stabilitatea ridicate pe parcursul mai multor cicluri de utilizare.
„Această abordare oferă o cale rentabilă de producere a cărbunelui activ, transformând un flux de deșeuri problematic într-un produs performant, eficient și ecologic, cu aplicații diverse”, a declarat profesorul Chaouki Ghenai, coautor și expert în energie durabilă și regenerabilă la Universitatea din Sharjah.
Mai mult decât captarea carbonului
Aplicațiile acestui nou material depășesc simpla captare a carbonului. Acesta poate fi utilizat pentru purificarea aerului și a apei, recuperarea solvenților, extragerea aurului și chiar în anumite scopuri medicale.
În domeniul captării, utilizării și stocării carbonului (CCUS), materialul este deosebit de promițător pentru industrii cu emisii mari, precum producția de energie electrică, fabricarea cimentului și a oțelului sau petrochimia.
Cercetătorii subliniază că această abordare este un exemplu perfect de economie circulară, îmbunătățind eficiența resurselor și valorificarea deșeurilor. Practic, ceea ce era considerat gunoi devine o resursă extrem de utilă.
„Descoperirile noastre validează o strategie scalabilă și durabilă pentru valorificarea deșeurilor de creveți. Tratamentele termice, chimice și mecanice combinate… îmbunătățesc atât proprietățile texturale, cât și cele chimice ale materialului final de carbon activ, făcându-l o soluție viabilă pentru atenuarea schimbărilor climatice.”, a menționat echipa.
Adoptarea pe scară largă a acestei tehnologii ar putea juca un rol important în eforturile globale de reducere a gazelor cu efect de seră.
Ce mai e nou în Cultură şi Societate?
Cei mai negri ani ai lui Mihai Eminescu: de la cearta cu Regina Elisabeta la vagabondaj și la periplul prin spitalele de psihiatrie
ONU a votat adoptarea unei noi hărți a lumii care prezintă dimensiunile reale ale tuturor țărilor
Ce s-a întâmplat cu Mica Miller? „Moartea soției pastorului” aduce în prim-plan un deces controversat
Aproape toți embrionii de șarpe se răsucesc în același sens, iar intestinul ar putea explica de ce
