Pe harta folosită pe scară largă încă din secolul al XVI-lea, Africa și Groenlanda par aproape la fel de mari. În realitate, Africa este de 14 ori mai mare.
În data de 4 septembrie 2026, Adunarea Generală a ONU a votat renunțarea la reprezentarea cartografică tradițională în favoarea unei hărți care reflectă proporțiile reale ale continentelor, în special ale Africii. Rezoluția „Correct the Map” („Harta Corectă”), inițiată de Togo și susținută de Uniunea Africană, a fost adoptată cu sprijinul a 164 de state – inclusiv Franța și Marea Britanie –, recomandând trecerea la proiecția „Equal Earth” („Pământul Egal”). Statele Unite au fost singura voce împotrivă, iar șase țări s-au abținut.
Deși decizia nu are caracter juridic obligatoriu, ea dă semnalul unei transformări de fond în manualele școlare, instituțiile internaționale și reprezentările vizuale din întreaga lume.
Compromisul lui Mercator: de ce nu poți aplatiza o sferă fără să minți
Harta a fost concepută în anul 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, ca instrument pentru exploratorii europeni care navigau în jurul lumii. Distorsiunea ei nu a fost o neglijență, ci o soluție matematică ingenioasă la o problemă aparent insolubilă: cum așezi o sferă pe o foaie de hârtie. E ca și cum ai încerca să presezi perfect pe o masă coaja rotundă a unei portocale fără să o rupi sau să o întinzi forțat la margini.
Mercator, după cum spuneam, a desenat harta pentru navigatori: pe ea, orice linie dreaptă trasată cu rigla reprezintă o direcție constantă de busolă. Prețul plătit pentru această navigație impecabilă a fost însă o deformare uriașă a suprafețelor: pentru a păstra unghiurile corecte, distanțele dintre paralele au fost întinse progresiv spre poli, făcând ca teritoriile ecuatoriale să pară minuscule, iar ținuturile boreale, uriașe. Criticii susțin că efectul duce la subestimarea nevoilor de dezvoltare și a potențialului țărilor situate lângă ecuator.
Ca încercare de remediere, o echipă de cartografi a creat în 2018 o hartă cu suprafață egală, numită proiecția „Equal Earth” („Pământul Egal”). În februarie, cele 54 de state membre ale Uniunii Africane au adoptat-o, argumentând că aceasta „reprezintă mai precis dimensiunile tuturor continentelor, în special ale Africii”.
Spre deosebire de încercările anterioare din secolul XX – precum controversata proiecție Gall-Peters, care alungea uscatul atât de straniu încât continentele păreau «rufe puse la uscat» –, Equal Earth reușește să redea proporțiile geografice corecte fără să sacrifice armonia vizuală.
Grupul de campanie online #CorrectTheMap a rezumat diferența de scară astfel: „Ai putea încadra Statele Unite, China, India, Japonia, Mexic și o mare parte din Europa în Africa și tot ar mai rămâne spațiu liber”.
Parisul renunță la Mercator, Washingtonul obiectează
Înaintea votului de vineri, ministrul de externe al Togo, Robert Dussey, a declarat pentru agenția de știri Reuters: „O lume echitabilă începe cu o hartă echitabilă.” Într-o ședință informativă a ONU, el afirmase anterior: „O hartă nu este niciodată neutră. Ea modelează percepțiile și influențează modul în care este înțeleasă poziția popoarelor și a continentelor în lume.”
A primit sprijinul ministrului francez de externe, Jean-Noël Barrot, care a declarat că ministerul său urma să renunțe la utilizarea hărții Mercator. „Schimbarea hărții, evident, nu schimbă lumea. Dar corectarea unei reprezentări care o denaturează este deja un act de adevăr”, a spus el.
Reprezentanta SUA la ONU, Yaryna Ferencevych, a afirmat în schimb că rezoluția batjocorește activitatea și scopul Adunării Generale. „În loc să se concentreze pe problemele reale ale păcii internaționale, ale prosperității sau ale bunelor relații, acest for dezbate proiecte de hărți din secolul al XVI-lea și rolul lor în promovarea reparațiilor și a «justiției cognitive»”, a spus ea.
Reacția Washingtonului se înscrie într-o linie diplomatică constantă de respingere a inițiativelor centrate pe reparații morale și justiție istorică promovate de blocul african. În martie, Statele Unite au adoptat o poziție critică similară atunci când forul a votat o rezoluție prin care declara comerțul transatlantic cu sclavi drept «cea mai gravă crimă împotriva umanității».
O problemă de percepție: cum modelează hărțile geopolitica și investițiile
„Reprezentarea eronată a Africii pe hărțile lumii nu este doar o eroare cartografică – este o problemă de narațiune”, a declarat Lerato Mogoatlhe, de la Africa No Filter, unul dintre grupurile care stau în spatele campaniei de renunțare la harta Mercator. Campania a făcut parte din eforturile de a pune capăt „celei mai îndelungate campanii de dezinformare din lume” cu privire la Africa, a spus ea.
Pentru geograful kenyan Kioko Muendo, harta Mercator a minimizat în mod implicit vastele resurse, populația și oportunitățile de investiții ale continentului african.
„Hărțile sunt mai mult decât simple ghiduri pentru călători – ele modelează modul în care regiunile sunt percepute din punct de vedere politic și economic”, a declarat Kioko Muendo.
Prin votul Adunării Generale, ONU nu a schimbat doar o convenție grafică din manuale. A recunoscut, la cel mai înalt nivel diplomatic, că felul în care alegem să desenăm planeta dictează, subtil dar durabil, cât de mult credem că valorează oamenii care o populează.
Ce mai e nou în Cultură şi Societate?
Ce s-a întâmplat cu Mica Miller? „Moartea soției pastorului” aduce în prim-plan un deces controversat
Aproape toți embrionii de șarpe se răsucesc în același sens, iar intestinul ar putea explica de ce
Latura întunecată și mai puțin știută a relației dintre Charles și Diana
Regele Oyo, cel mai tânăr monarh în exercițiu din lume, a murit la 34 de ani
