1829 de oameni. Atât a pierdut România într-un an întreg, dintr-un total de circa 19 milioane. Este cea mai mică variație din întreaga serie publicată de Institutul Național de Statistică în ultimii 7 ani. Și s-a produs într-un an în care țara a pierdut, din diferența dintre nașteri și decese, 104.100 de persoane.
Cele două cifre nu se contrazic. Ce a compensat diferența e a treia cifră din comunicat: soldul pozitiv al migrației, plus 102.200 de persoane.
Ce a publicat INS
Populaţia rezidentă a României a fost de 19,041 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026, în scădere cu 1.829 de persoane faţă de 1 ianuarie 2025, în principal din cauza sporului natural negativ, de 104.100 de persoane. Cifra exactă din comunicat este 19.041.322.
Datele au fost făcute publice vineri, 28 august 2026 de către INS. Raportată la total, scăderea înseamnă 0,0096%. Practic, o populație staționară.
Migrația a compensat aproape pierderea naturală
Conform statisticii oficiale, soldul migraţiei internaţionale în anul 2025 a fost pozitiv, numărul imigranţilor depăşind numărul emigranţilor cu 102.200 de persoane. Astfel, România a continuat să fie o ţară de imigrare.
Cu toate acestea, soldul migraţiei internaţionale, în creştere faţă de anii precedenţi, nu a reuşit să compenseze sporul natural negativ, de 104.100 de persoane.
Cele trei cifre nu se adună perfect — 104.100 minus 102.200 dă 1.900, nu 1.829. Diferența vine din rotunjirea la sute a componentelor, nu dintr-o eroare.
Prăbușirea s-a oprit în 2022. De atunci, cifra oscilează într-un interval de câteva zeci de mii, cu 2 ani de creștere efectivă. Trebuie citită cu o rezervă: valorile sunt provizorii la publicare și se revizuiesc ulterior, motiv pentru care variațiile anunțate de la an la an nu se leagă întotdeauna aritmetic între ele.
Ce s-a schimbat, de fapt, în 12 luni
Comunicatul INS precedent, publicat în ianuarie 2026 pentru datele definitive de la 1 ianuarie 2025, permite o comparație directă. Sporul natural din 2024 fusese de 100.900 de persoane, iar soldul migrației, de 71.300.
Puse una lângă alta:
- pierderea naturală a crescut de la 100.900 la 104.100;
- soldul migrației a crescut de la 71.300 la 102.200, adică cu peste 43% într-un singur an.
Aici stă lucrul cu adevărat nou. Nu în cifra totală, care abia s-a mișcat, ci în viteza cu care s-au mărit ambele fluxuri de sub ea.
Ce arată soldul migrator pe grupe de vârstă
În cursul anului 2025, bărbaţii au fost majoritari atât în rândul emigranţilor (57,9%), cât şi în rândul imigranţilor (58,6%).
O analiză a tabelelor detaliate ale INS, publicată tot vineri, arată o structură pe vârste neașteptată. Singurele două grupe cu sold migrator negativ au fost 15–19 ani, cu minus 4.693 de persoane, și 20–24 de ani, cu minus 2.741. De la 25 de ani în sus, soldul e pozitiv pe toate grupele, cu vârf la 35–39 de ani, unde ajunge la plus 14.856. Fiecare grupă între 30 și 54 de ani adaugă peste 10.000 de persoane net.
Cifrele provin dintr-o prelucrare secundară, nu din comunicatul propriu-zis.
Tiparul descrie însă soldul net pe vârste, nu separat profilul celor care pleacă și al celor care vin. Grupele 15–24 de ani au sold negativ, iar de la 25 de ani în sus soldul este pozitiv în prelucrarea citată.
Îmbătrânirea demografică s-a accentuat
Datele INS arată că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit. Ponderea populaţiei vârstnice, de 65 de ani şi peste, şi-a continuat trendul de creştere de la 20,3% în 2025 la 20,5% la 1 ianuarie 2026.
În acelaşi timp, ponderea populaţiei de 0-14 ani în totalul populaţiei a scăzut de la 15,4% la 1 ianuarie 2025 la 15,1% la 1 ianuarie 2026.
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 131,3 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2025, la 135,9 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere, la 1 ianuarie 2026. Cu un an înainte fusese 125,8. Vârsta medie a populației rezidente ajunsese, la 1 ianuarie 2025, la 42,8 ani.
Indicatorul care se îmbunătățește din motive proaste
Raportul de dependenţă demografică a scăzut uşor, de la 55,6 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, la 1 ianuarie 2025, la 55,2 persoane tinere şi vârstnice la 100 de persoane adulte, la 1 ianuarie 2026.
Pare o veste bună. Dar nu este.
Indicatorul măsoară câți copii și câți vârstnici revin la 100 de adulți de vârstă activă. Raportul este un indicator de structură pe vârste: compară populația de 0–14 ani și de 65 de ani și peste cu populația de 15–64 de ani; nu măsoară câți dintre adulți sunt efectiv ocupați. A scăzut pentru că ponderea copiilor a coborât cu 0,3%, în timp ce ponderea vârstnicilor a urcat doar cu 0,2%. Suma dependenților a ieșit cu 10% mai mică deoarece sunt mai puțini copii.
Orașe, sate, femei, bărbați
Potrivit INS, la 1 ianuarie 2026, populaţia rezidentă din mediul urban a fost de 9,792 milioane de persoane, în creştere cu 0,2% faţă de 1 ianuarie 2025.
Cum totalul a scăzut, restul se deduce prin scădere simplă: în mediul rural rămân circa 9,249 milioane de oameni. Populația urbană crește, în timp ce populația rurală rezultată prin diferență scade.
Populaţia feminină la 1 ianuarie 2026 a fost de 9,744 milioane de persoane, în scădere cu 0,1% faţă de aceeaşi dată a anului precedent. Populația masculină iese, tot prin scădere, la aproximativ 9,297 milioane. Femeile sunt mai multe cu circa 447.000 — în pofida faptului că bărbații domină ambele fluxuri migratorii.
Definiția INS pentru „populație rezidentă”
INS precizează că populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor, cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, care au reşedinţa obişnuită în România pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.
Pe perioada conflictului din Ucraina, în estimarea populaţiei rezidente a României sunt incluşi şi cetăţenii ucraineni care beneficiază de protecţie temporară. Comunicatul nu cuantifică însă contribuția lor la soldul migrației.
Datele privind populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2026 sunt provizorii şi urmează să fie revizuite în luna decembrie 2026.
Proiecția INS: 15,6 milioane de rezidenți în 2080
Propria proiecție a institutului, publicată în vara aceasta, duce populația rezidentă a României la 15,6 milioane de persoane până în 2080.
Între cifra de azi și cea de peste cinci decenii stau exact cele două fluxuri din 2025. Unul sapă, celălalt umple. Anul trecut au ajuns amândouă peste 100.000 de oameni și s-au anulat reciproc la 1.829 de persoane distanță.
De aceea totalul pare că stă pe loc. Nu pentru că nu se întâmplă nimic, ci pentru că se întâmplă două lucruri mari în direcții opuse, iar amândouă accelerează.
Ce mai e nou în Cultură şi Societate?
A murit Ratko Mladić. „Măcelarul din Bosnia” era în detenţie la Haga, condamnat la închisoare pe viață pentru genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii
Ce a provocat inundațiile fulgerătoare din Nepal? Și de ce experții se tem că o a doua inundație este „iminentă”?
Procesul Lindsay Clancy: moartea a 3 copii, psihoza postpartum și limita responsabilității penale
Tricotilomania: un nou studiu explică de ce oamenii simt nevoia urgentă de a-și smulge părul
