Medicamentele pot influența comunitatea de microbi din intestinul uman mult timp după ce o persoană încetează să le mai ia, potrivit unui studiu amplu condus de cercetători de la Institutul de Genomică al Universității din Tartu.
Rezultatele sugerează că istoricul de prescripții medicale al unei persoane ar putea contribui la explicarea diferențelor observate în microbiomul intestinal chiar și după ani de zile. Microbiomul intestinal cuprinde vasta comunitate de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în tractul digestiv și care pot influența digestia, metabolismul, funcția imunitară și alte aspecte ale sănătății.
Efectele medicamentelor pot persista ani de zile
Cercetătorii au analizat probe de scaun și înregistrări privind prescripțiile medicale de la peste 2.500 de participanți la Biobanca Estoniană, care făceau parte din cohorta estoniană de microbiom. În total, 167 dintre cele 186 de medicamente evaluate au fost asociate cu cel puțin o caracteristică a microbiomului, iar pentru 78 au fost identificate posibile efecte persistente. Analiza a inclus însă doar medicamente eliberate pe bază de prescripție; efectele pe termen lung ale medicamentelor fără rețetă nu au fost evaluate. Majoritatea medicamentelor examinate erau asociate cu diferențe în microbiomul intestinal.
În cazul unui număr semnificativ de medicamente, aceste diferențe puteau fi încă detectate la ani de zile după ce oamenii încetaseră să le mai ia.
Efectele de durată nu s-au limitat la antibiotice, deja bine cunoscute pentru capacitatea lor de a perturba populațiile de bacterii intestinale. Antidepresivele, beta-blocantele, inhibitorii pompei de protoni și benzodiazepinele au fost și ele asociate cu „amprente” microbiene distincte.
Beta-blocantele sunt folosite în mod obișnuit pentru tratarea unor afecțiuni precum hipertensiunea arterială și anumite probleme cardiace. Inhibitorii pompei de protoni reduc aciditatea gastrică și sunt adesea prescriși pentru reflux acid și afecțiuni asociate. Benzodiazepinele sunt medicamente utilizate frecvent pentru anxietate și alte tulburări.
„Majoritatea studiilor privind microbiomul iau în considerare doar medicamentele actuale, dar rezultatele noastre arată că utilizarea anterioară a medicamentelor poate fi la fel de importantă, fiind un factor surprinzător de puternic în explicarea diferențelor individuale ale microbiomului”, a declarat dr. Oliver Aasmets, autorul principal al studiului.
Descoperirea sugerează că cercetătorii care studiază legăturile dintre microbiom și boli ar trebui să ia în calcul mai mult decât medicamentele pe care o persoană le ia în prezent. Medicamentele folosite cu luni sau chiar ani în urmă ar putea influența în continuare profilurile microbiene observate într-o probă de scaun.
Benzodiazepinele, cu efecte comparabile cu cele ale unor antibiotice
O constatare deosebit de frapantă a vizat benzodiazepinele, prescrise frecvent pentru anxietate. Asociațiile lor cu microbiomul intestinal au fost comparabile cu cele observate în cazul antibioticelor cu spectru larg.
Antibioticele cu spectru larg sunt concepute să acționeze împotriva multor tipuri diferite de bacterii, motiv pentru care pot produce schimbări substanțiale în comunitatea microbiană intestinală.
Studiul a mai constatat că medicamentele din aceeași clasă nu afectau neapărat microbiomul în același mod. Medicamente care pot fi prescrise pentru afecțiuni similare, precum diazepamul și alprazolamul, difereau prin intensitatea cu care păreau să perturbe microbii intestinali.
Distincția ar putea fi importantă, pentru că în cercetarea microbiomului medicamentele sunt adesea grupate în funcție de clasa lor farmacologică. Noile rezultate sugerează că ar putea fi necesar ca fiecare medicament să fie analizat separat.
Probele de urmărire relevă modificări previzibile
Cercetătorii au examinat și probe de scaun prelevate ulterior de la un grup mai restrâns de participanți. Subgrupul a inclus 328 de persoane, iar intervalul median dintre cele două recoltări a fost de 4,4 ani. Aceste probe le-au permis să observe ce se întâmpla atunci când oamenii începeau sau întrerupeau administrarea anumitor medicamente.
Schimbările au fost însoțite de modificări previzibile ale microbiotei intestinale, ceea ce oferă dovezi că medicamentele în sine ar putea fi responsabile pentru cel puțin o parte dintre diferențele observate.
Deși analiza celui de-al doilea moment de referință a implicat un număr relativ mic de participanți, cercetătorii au reușit să confirme efecte persistente asociate cu inhibitorii pompei de protoni, cu inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și cu antibiotice precum penicilinele în asociere și macrolidele.
Inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sunt o clasă de antidepresive utilizată pe scară largă. Macrolidele sunt un grup de antibiotice care include medicamente folosite pentru tratarea unei game largi de infecții bacteriene.
Istoricul medicației ar putea fi important în cercetarea microbiomului
Rezultatele se adaugă dovezilor tot mai numeroase conform cărora microbiomul intestinal reflectă mai mult decât dieta actuală, stilul de viață, starea de sănătate și medicamentele pe care le ia o persoană. Tratamentele anterioare pot lăsa urme biologice care rămân detectabile mult timp după încheierea prescripției.
„Aceasta este o evaluare sistematică cuprinzătoare a efectelor pe termen lung ale medicamentelor asupra microbiomului, realizată pe baza dosarelor medicale reale. Sperăm că acest lucru îi va încuraja pe cercetători și pe medici să țină cont de istoricul medicației atunci când interpretează datele privind microbiomul.”, a declarat profesoara Elin Org, autoarea corespondentă.
Luarea în calcul a acestui istoric i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să distingă mai precis modificările de microbiom asociate cu boala de cele cauzate de medicamentele luate în trecut.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Dacă oamenii ar merge la Polul Sud lunar, microbii lăsați acolo ar putea rezista mai bine decât ne-am aștepta
Pupilele se dilată la surpriză, iar creierul pare să treacă într-un mod de „reîmprospătare”
Bacteriile care dau gust brânzeturilor artizanale ar putea fi utile și intestinului
Cum poate fi transformat ADN-ul într-un dispozitiv de stocare a datelor care consumă de 100 de ori mai puțină energie
