Puține lucruri ne măgulesc orgoliul de specie cum o face talentul de a ne fabrica unelte. Roata, modestă, dar puternică, și smartphone-ul stau la cele două capete ale aceluiași șir de obiecte create ca să ne ajute să ne atingem scopurile. Iar această capacitate a fost văzută adesea drept trăsătura care ne definește ca Homo sapiens. Doar că, acum zeci de mii de ani, nu eram singurii oameni cu un arsenal vast de unelte.
La o săpătură recentă în Abric Romaní, un important sit neanderthalian din provincia Barcelona, arheologii au descoperit o colecție impresionantă de amprente lăsate de lemn, dintre care câteva par a fi unelte. Rezultatele, publicate recent în revista Science Advances, sugerează că rudele noastre dispărute din Paleolitic erau, de fapt, tâmplari pricepuți și prolifici.
Din cele 597 de amprente găsite de echipa de cercetare, 13 sunt în mod clar unelte prelucrate și alte obiecte de uz casnic.
O bâtă, un trepied și două sulițe
Unul dintre cele mai interesante obiecte identificate a fost o bâtă de lemn, care pare să fi fost modelată deliberat pentru a lovi diverse lucruri. Duce cu gândul la recuzita clasică a „omului cavernelor”, însă arheologii nu mai întâlniseră niciodată ceva asemănător în registrul preistoric.
„Până acum a fost raportat un singur exemplu posibil, de la Cascada Kalambo (Zambia), datat la aproximativ 400.000 de ani. Prin urmare, evaluarea funcției precise, a intensității utilizării sau a contextului comportamental al unor astfel de unelte, mai ales în legătură cu activitățile neanderthalienilor de la Abric Romaní, rămâne o provocare, având în vedere datele comparative limitate și variabilitatea funcțională documentată la vânătorii-culegători recenți”, au scris Palmira Saladié și o echipă de cercetători de la Institutul Catalan de Paleoecologie Umană și Evoluție Socială (IPHES).
Pe lângă bâtă, echipa a mai găsit stâlpi structurali care ar fi putut servi pentru un adăpost, un trepied, câteva obiecte ascuțite din lemn care ar putea fi bețe de săpat și două sulițe. Patru obiecte din scoarță carbonizată ar fi putut servi, cred cercetătorii, drept tăvi sau recipiente pentru alimente.
„Ansamblul de la Abric Romaní evidențiază importanța lemnului în sistemele tehnologice ale neanderthalienilor și oferă perspective până acum necunoscute asupra rolului materialelor organice în societățile din Paleoliticul Mijlociu”, au scris autorii.
Indicii mai vechi, meșteri incerți
Nu este prima dovadă că neanderthalienii ar fi putut face unelte din lemn, dar este probabil cea mai detaliată și mai extinsă colecție de exemplare.
În 1995, în Germania au fost descoperite arme din lemn vechi de circa 300.000 de ani, iar în 2018 un studiu a descris unelte din lemn de 171.000 de ani găsite în Toscana, Italia. O altă pereche de artefacte, descoperite în Grecia, ar putea fi și ea de origine neanderthaliană – deși, în toate aceste cazuri, identitatea reală a meșterului ține mai degrabă de presupunerea arheologilor.
Lemnul a dispărut, calcarul i-a păstrat forma
Uneltele din lemn au șanse mult mai mici să se păstreze decât, de pildă, cele din piatră, din cauza naturii lor organice: lemnul se descompune ușor.
„Tehnologia lemnului a jucat probabil un rol-cheie în evoluția umană, dar rămâne slab documentată, pentru că materialele organice se conservă rar în contexte arheologice”, au notat Saladié și echipa ei.
La Abric Romaní, însă, amprentele artefactelor din lemn s-au păstrat în straturi de calcar. Lemnul a dispărut de mult, dar, înainte să se descompună, în jurul lui s-a depus carbonat de calciu. Acest mulaj mineral a lăsat o amprentă negativă a uneltei, care a supraviețuit mileniilor.
În unele cazuri, amprentele sunt atât de clare încât cercetătorii pot distinge detalii până la nivel celular, ceea ce le permite să știe că au de-a face cu urme de lemn.
Ce s-a mai descoperit în Istorie & Arheologie?
Cum a vrut mareșalul Ion Antonescu să crească iar cămile în România, după ce dispăruseră din Dobrogea
Cum a fost scos la licitație Imperiul Roman după o domnie de doar 87 de zile a împăratului Pertinax
Au vrut sovieticii să-l ucidă pe Ceaușescu în 1957? Gheorghiu-Dej a rămas acasă, avionul s-a prăbușit
Genă de criminal: Romca Cozmici, „al doilea Râmaru”, era fiul comandantului lagărelor de la Canal
