Într-un scenariu apocaliptic în care o catastrofă ar bloca lumina solară, agricultura tradițională s-ar prăbuși în doar câteva luni. Soluția pentru menținerea unei reziliențe alimentare optime ar putea fi extragerea directă de proteine din frunze și zaharuri din fibrele vegetale, o inovație care transformă biomasa necomestibilă în surse alternative de hrană.
Cercetarea investighează modul în care frunzele provenite de la culturi și de la plante furajere pot fi prelucrate în concentrat de proteine din frunze, destinat consumului uman, în timp ce o parte din fibrele rămase pot fi transformate în zahăr. Ideea este de a utiliza mai bine materialul vegetal care, de obicei, nu este consumat de oameni, crescând potențial cantitatea de alimente produse de terenurile existente.
Reziliență alimentară: ce mâncăm când catastrofele globale blochează lumina soarelui?
Profesorul asociat Denkenberger spune că cercetarea este importantă deoarece șocurile globale majore, deși rare, ar putea perturba sistemele alimentare de care oamenii depind în fiecare zi.
„De aproximativ 15 ani, studiem cum să construim reziliența la catastrofele globale. Aceste catastrofe ar putea include evenimente precum o erupție vulcanică de amploare care blochează lumina soarelui sau o furtună solară extremă care perturbă alimentarea cu energie electrică. Această cercetare privind proteinele din frunze face parte dintr-o serie de intervenții care ar putea ajuta la hrănirea oamenilor în astfel de scenarii.”, a afirmat prof. Denkenberger, citat de publicaţia Phys.org.
Studiul se înscrie într-un cadru mai larg de cercetare privind sistemele alimentare reziliente, care include lucrări despre sere, proteine alternative, alge marine și microbi.
Extragerea de proteine din frunze: beneficii imediate pentru agricultura durabilă
De ce este această abordare cu adevărat revoluționară? În mod tradițional, omenirea consumă doar o fracțiune dintr-o plantă agricolă — de exemplu, doar spicul grâului —, în timp ce restul biomasei rămâne complet nevalorificat. Capacitatea de a extrage proteine și zaharuri direct din frunze înseamnă că am putea, teoretic, să dublăm sau chiar să triplăm rezervele de hrană ale planetei folosind exact aceleași terenuri pe care le cultivăm deja. Este o schimbare de paradigmă: nu doar că ne asigură supraviețuirea în fața unei catastrofe, dar elimină și presiunea defrișărilor pentru extinderea terenurilor agricole în prezent.
Deși cercetarea privind proteinele din frunze este concepută având în vedere cele mai grave dezastre, profesorul Denkenberger afirmă că aceasta ar putea avea și beneficii imediate.
„Există, de asemenea, potențial pentru aplicații pe termen scurt care să facă sistemele alimentare mai durabile”, a mai spus el.
O posibilă utilizare este în sistemele agricole convenționale. De exemplu, o cultură precum grâul ar putea oferi recolta obișnuită de cereale, în timp ce frunzele sale ar putea fi, de asemenea, prelucrate pentru a extrage proteine. Fibrele rămase ar putea fi apoi transformate în zahăr, creând mai multă hrană de pe aceeași suprafață de teren deja cultivată.
O altă aplicație posibilă este pe pășuni. Plantele precum lucerna sau trifoiul roșu nu sunt direct comestibile pentru oameni, dar ar putea fi prelucrate pentru a produce ingrediente alimentare destinate consumului uman.
Cercetarea se aliniază interesului internațional tot mai mare pentru securitatea alimentară, pregătirea pentru dezastre și modul de construire a unor sisteme mai reziliente în fața șocurilor globale.
Un deceniu de cercetare dedicată
Profesorul asociat Denkenberger a început să lucreze în acest domeniu în 2011 și a scris ulterior cartea „Feeding Everyone No Matter What” („Hrănirea tuturor, indiferent de situație”), care examinează surse alternative de hrană pentru catastrofe globale. În 2017, el a contribuit, de asemenea, la înființarea organizației non-profit Alliance to Feed the Earth in Disasters (ALLFED), a cărei activitate acoperă cercetarea științifică, implicarea în politici și implementarea practică, pentru a ajuta la consolidarea rezilienței sistemului alimentar și la asigurarea accesului tuturor la alimente în cazul unei defecțiuni catastrofale a sistemului alimentar la nivel global. Pe măsură ce cercetarea avansează, pot apărea și oportunități de implicare a publicului prin intermediul științei cetățenești.
Pentru profesorul Denkenberger, obiectivul este atât ambițios, cât și practic: găsirea unor modalități realiste de a asigura hrana oamenilor atunci când sistemele normale eșuează.
„Analizăm diferite opțiuni care ar putea fi utilizate în cazul în care producția convențională de alimente ar fi întreruptă. Proteinele din frunze sunt una dintre numeroasele posibilități, dar ar putea juca un rol important în îmbunătățirea rezilienței.”, a mai afirmat prof. Denkenberger.
Astfel, ceea ce astăzi considerăm simplu deșeu agricol sau furaj ar putea reprezenta, în fața unor catastrofe globale imprevizibile, granița dintre foamete și supraviețuirea umanității.
Ultimele din Știință
Conștiința ar putea fi o trăsătură fundamentală a realității, nu un produs al creierului
Praful lăsat de anvelope pe șosea ar putea ajuta bacteriile să devină rezistente la antibiotice
Praful ridicat de impactul de la Chicxulub ar fi putut grăbi extincția dinozaurilor
Oamenii trăiesc mai mult, dar petrec tot mai mulți ani în stare de sănătate precară
O singură ședință de saună crește temporar numărul celulelor imune, sugerează un studiu finlandez
