Generațiile mai tinere par să îmbătrânească mai repede – iar acest lucru le-ar putea crește riscul de cancer

De ce crește riscul de cancer la tineri într-un ritm pe care știința încearcă abia acum să-l înțeleagă? Un studiu internațional major aduce o explicație clară: generațiile recente suferă o îmbătrânire biologică accelerată, proces care face ca organele lor să fie mult mai predispuse la afecțiuni oncologice timpurii.

De ce se îmbolnăvesc de anumite tipuri de cancer tot mai mulți oameni tineri? Este o întrebare pe care cercetători din întreaga lume încearcă să o deslușească, iar rezultatele recent publicate ale unei inițiative de cercetare la nivel mondial vin cu o posibilă explicație: îmbătrânirea accelerată ar putea juca un rol important.

Studiul, realizat de echipa PROSPECT din cadrul Cancer Grand Challenges Initiative, a constatat că generațiile mai tinere îmbătrânesc biologic mai repede decât omologii lor mai în vârstă — iar acest lucru este asociat cu un risc crescut de a dezvolta anumite tipuri de cancer la o vârstă mai tânără.

Cercetarea semnalează și legături între vârsta biologică a anumitor sisteme de organe și anumite tipuri de cancer. De exemplu, un sistem imunitar îmbătrânit a fost asociat cu un risc crescut de cancer pulmonar cu debut precoce, în timp ce îmbătrânirea țesutului adipos a fost legată de un risc crescut de cancer colorectal cu debut precoce.

„Dacă putem identifica persoanele tinere cu cel mai ridicat risc de cancer atunci când sunt încă sănătoase, ne putem concentra pe strategii de prevenire și depistare precoce pentru indivizii care vor beneficia cel mai mult de intervenții timpurii”, a declarat Yin Cao de la Universitatea din Washington într-o declarație.

Această descoperire schimbă profund perspectiva asupra prevenției: screeningul oncologic ar putea fi necesar nu doar pe baza vârstei din buletin, ci în funcție de gradul real de uzură al organismului.

Ce este, de fapt, „vârsta biologică”?

Vârsta biologică este, în esență, o măsură a gradului de uzură pe care l-a suferit organismul, comparativ cu ceea ce te-ai putea aștepta la vârsta ta cronologică — adică vârsta pe care o ai în ani de la naștere.

De pildă, o persoană de 50 de ani care a fost fumător înrăit timp de mulți ani ar putea avea o vârstă biologică mai mare, în special la nivelul plămânilor, decât o persoană de 50 de ani care nu a fumat niciodată.

Nu este însă deloc simplu să stabilești o singură valoare pentru vârsta biologică, fiindcă ea nu poate fi citită direct dintr-un calendar. Metodele variază, dar se pot baza pe tiparele de modificări ale ADN-ului, pe lungimea capetelor cromozomilor — numite telomere —, pe nivelurile anumitor markeri chimici din sânge și din alte fluide corporale sau pe orice combinație a celor de mai sus.

Spre deosebire de vârsta cronologică, ce rămâne fixă, vârsta biologică este dictată puternic de mediul modern: stres cronic, calitatea somnului, alimentație ultra-procesată, sedentarism și expunerea la factori de mediu (precum poluarea).

PhenoAge, una dintre tehnicile utilizate de echipa lui Cao, se bazează pe măsurarea a nouă markeri biochimici din sânge, precum albumina, produsă de ficat, și creatinina, un produs rezidual eliminat de rinichi.

Deși există o anumită dezbatere academică în privința utilității vârstei biologice, PhenoAge — alături de metoda lui Klemera și Doubal (KDM), folosită și ea de echipă — a fost considerată printre cei mai fiabili indicatori într-o analiză din 2025 pe această temă, datorită capacității de a prezice mortalitatea și de a urmări vârsta cronologică.

O explicație majoră pentru acest fenomen este conceptul de „inflammaging” — o stare de inflamație cronică, tăcută, la nivel celular. Generațiile născute după 1980 sunt primele expuse încă din copilărie la un cocktail modern de factori pe care știința îl numește expozom: diete bazate pe alimente ultra-procesate care sărăcesc microbiomul intestinal, expunerea continuă la microplastice, poluarea aerului și stresul digital cronic. Acești factori nu doar că uzează organismul, ci rescriu literalmente modul în care celulele se divid și își repară ADN-ul, scurtând telomerele într-un ritm nefiresc.

De ce crește incidența cancerului la tineri? Generațiile recente îmbătrânesc mai repede

Cercetătorii au aplicat aceste metode datelor provenite de la o cohortă de 154.000 de persoane din UK Biobank, un studiu pe termen lung care a recrutat jumătate de milion de participanți cu vârste cuprinse între 40 și 69 de ani, în perioada 2006–2010. (În domeniul diagnosticului cancerului, o „persoană tânără” este considerată, în general, oricine are sub 55 de ani.)

Aceste date au fost completate cu informații provenite de la aproximativ 10.000 de participanți la programul de cercetare All of Us al Institutelor Naționale de Sănătate din SUA, demarat în 2018 și deschis adulților americani cu vârsta peste 18 ani.

Concluzia? Persoanele din Regatul Unit născute între anii 1965 și 1974 aveau o vârstă biologică globală cu 23% dintr-o abatere standard mai mare decât cele născute între anii 1950 și 1954, după luarea în calcul a vârstei cronologice.

O abatere standard este o măsură statistică ce exprimă, în acest caz, cât de mult se îndepărta cohorta mai tânără de vârsta biologică medie a cohortei din anii 1950, atunci când acestea se aflau la aceeași vârstă cronologică. Cu alte cuvinte, persoanele din cohorta de naștere mai tânără au prezentat o ușoară tendință către o vârstă biologică mai înaintată decât cele din grupul mai în vârstă.

Un tipar similar a apărut și în datele din SUA. Acolo, creșterea a fost mai pronunțată — participanții născuți între anii 1990 și 1999 aveau o vârstă biologică globală cu 92% dintr-o deviație standard mai mare decât cei născuți între anii 1965 și 1969 —, însă echipa este mai puțin sigură de aceste cifre, deoarece proveneau de la un număr mult mai mic de persoane.

Cum se traduce acest fenomen în România

Deși studiul a analizat populații din Marea Britanie și SUA, realitatea oncologică din România reflectă aceeași tendință îngrijorătoare. Conform datelor Globocan, cancerele cu debut precoce — în special cancerul colorectal și cel de col uterin — înregistrează o creștere alarmantă în rândul românilor sub 50 de ani. În România, acest ritm accelerat de îmbătrânire biologică este alimentat de factori de risc puternic înrădăcinați local: dietele tradițional bogate în carne procesată, rata ridicată a fumatului și expunerea cronică la poluarea urbană (cu depășiri frecvente și masive ale indicilor de particule fine PM2.5 în marile orașe).

Cât de mult crește, de fapt, riscul de cancer

Studiul arată că fiecare creștere cu o abatere standard a vârstei biologice a fost asociată cu un risc cu 8% mai mare de a dezvolta un cancer solid cu debut precoce — adică tipurile de cancer care formează o masă de țesut ce nu conține lichid sau chisturi.

Ca să ne facem o idee despre ce înseamnă asta în practică: cancerul afectează aproximativ 450 din fiecare 100.000 de americani în fiecare an. Cifra nu se suprapune perfect peste concluziile cercetătorilor, fiindcă se referă la toate tipurile de cancer și la toate vârstele, dar dacă i s-ar aplica o creștere relativă de 8%, aceasta s-ar traduce prin 36 de diagnostice suplimentare la 100.000 de persoane.

Merită subliniat și că persoanele în vârstă au în continuare o probabilitate mult mai mare de a dezvolta cancer decât cele tinere. Într-un interviu acordat BBC în aprilie, Cancer Research UK a declarat că 1 din 1.000 de tineri (cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani) primește un diagnostic de cancer în fiecare an, comparativ cu aproximativ 1 din 100 de persoane cu vârste cuprinse între 50 și 70 de ani.

Ce rămâne de aflat

„Acest studiu sugerează că persoanele care par mai în vârstă din punct de vedere biologic decât ar fi de așteptat pentru vârsta lor pot avea un risc ușor mai mare de a dezvolta anumite tipuri de cancer la o vârstă mai timpurie. Măsurătorile vârstei biologice surprind probabil efectele combinate ale multor factori, precum genetica, stilul de viață și factorii de mediu. Acum avem nevoie de cercetări suplimentare pentru a înțelege exact ce ne indică aceste măsurători.”, a declarat Jyoti Nangalia, șef de grup la Wellcome Sanger Institute, care nu a participat la această cercetare, pentru Science Media Centre din Marea Britanie.

„În acest moment, nu avem un răspuns definitiv cu privire la ceea ce determină creșterea incidenței tipurilor de cancer cu debut precoce la nivel mondial. Însă studii precum acesta ne ajută să conturăm o imagine de ansamblu, arătând că cancerul poate fi influențat nu doar de modificările din interiorul celulelor individuale, ci și de schimbări mai ample care au loc la nivelul întregului organism.”, a declarat David Scott, directorul Cancer Grand Challenges, într-un comunicat.

Până când știința va descifra complet toți declanșatorii, identificarea din timp a persoanelor cu o îmbătrânire biologică accelerată devine nu doar o rețetă pentru cercetare, ci o direcție vitală pentru reducerea riscului de cancer la tineri.

Cercetarea este publicată în jurnalul științific Nature Medicine.

Merită să știe și alții asta?

Votează dacă ți-a plăcut articolul.

DA NU