23 august 1944, ziua haotică în care destinul României s-a decis într-o singură audiență: „Intru ca om paşnic şi sunt tratat ca un criminal?”
Planul inițial pentru schimbarea alianțelor țării fusese fixat meticulos pentru data de 26 august, la ora 13:00, sub coordonarea atentă a unor politicieni tradiționali care preferau acțiunile precaute. Planul s-a schimbat.
Arheologii au descoperit o fântână etruscă care a fost deschisă în cadrul unui ritual cu ofrande aduse unei zeițe — și „închisă” cu cadavre...
O fântână etruscă veche de 2.500 de ani a fost inaugurată cu statuete feminine și bronzuri rituale. Când a fost scoasă din uz, în interior au ajuns și scheletele a doi adulți.
Străzi înguste, temnițe și ciumă: cum arăta Parisul înainte de bulevardele faimoase de azi
În 1832, o epidemie de holeră a provocat aproape 19.000 de decese la Paris în numai câteva luni. Orașul avea străzi înguste, cartiere foarte dense și o infrastructură sanitară care nu mai ținea pasul cu populația.
De unde vine expresia „de pe vremea lui Pazvante Chioru”. Anii în care Țara Românească a ajuns aproape de nelocuit
Astăzi folosim expresia zâmbind, ori de câte ori vrem să ironizăm ceva prea vechi și prăfuit, ca pe o glumă inofensivă. Însă acum două secole, simpla pronunțare a numelui care a inspirat această vorbă paraliza orașe întregi, forța domnitorii să fugă peste munți și lăsa capitala la cheremul haosului stradal.
Certej, 1971: cea mai mare tragedie pe timp de pace din România
În zorii zilei de 30 octombrie 1971, un val de nămol toxic înalt de trei metri a înghițit un cartier întreg din Hunedoara în doar câteva minute.
