Dintre femeile care au împlinit 80 de ani, cele care consumă carne au șanse mai mari decât vegetarienele să ajungă la vârsta de 100 de ani. Rezultatul vine dintr-un studiu realizat în China pe peste 5.000 de persoane din această grupă de vârstă. La bărbați, când cercetătorii au analizat datele separat, pe sexe, nu au găsit nicio asociere semnificativă între vegetarianism și longevitate.
Înainte ca vestea să ajungă la toate vegetarienele din lume, trebuie să fac o precizare: doar participantele vegetariene considerate subponderale aveau șanse mai mici decât consumatoarele de carne să trăiască până la 100 de ani. Cu alte cuvinte, avantajul celor care mâncau carne nu s-a văzut față de toate vegetarienele, ci doar față de cele cu prea puține kilograme.
„Consumul zilnic de carne a fost asociat cu o probabilitate cu 44% mai mare de a ajunge la vârsta de 100 de ani [în comparație cu o dietă vegetariană] în grupul subponderal, în timp ce această asociere nu s-a manifestat în grupul cu greutate normală sau în cel supraponderal”, au concluzionat autorii studiului.
Femeile care renunțaseră la carne, dar mâncau totuși pește, lactate sau ouă, aveau și ele șanse asemănătoare cu ale consumatoarelor de carne să devină centenare. Asta sugerează că femeile în vârstă care consumă suficiente calorii și nutrienți esențiali își pot crește șansele de a ajunge la 100 de ani. Rezultatele vin în sprijinul unor cercetări recente care sugerează că protejarea masei musculare prin consumul de proteine este vitală pentru o îmbătrânire sănătoasă.
Ce mâncăm la bătrânețe, o întrebare încă deschisă
Speranța de viață n-a fost niciodată mai mare decât astăzi: oamenii de știință prevăd că, până în 2050, aproape jumătate de miliard de oameni ar putea avea peste 80 de ani. O parte din această creștere se datorează unei alimentații mai bune. Rămâne însă de lămurit ce alegeri alimentare ne ajută să trăim mai mult și mai sănătos la bătrânețe, iar oamenii de știință încă își caută răspunsul.
În rândul celor mai tineri, anumite diete sunt asociate cu o speranță de viață mai mare, mai ales cele axate pe alimente integrale, de origine vegetală, și pe grăsimi sănătoase. Cu carnea, lucrurile stau altfel: subiectul e mai controversat, iar medalia are, de obicei, și un revers. Studiul din China aruncă acum o lumină nouă asupra acestei întrebări.
Kilogramele, o parte din explicație
Datele provin din Studiul longitudinal chinez privind longevitatea sănătoasă (CLHLS), unul dintre cele mai ample studii despre persoanele în vârstă din lume. Cercetători de la Universitatea Fudan, Centrul Chinez pentru Controlul și Prevenirea Bolilor și Universitatea Jiao Tong din Shanghai au comparat 1.459 de centenari cu 3.744 de octogenari și nonagenari care nu au atins vârsta de 100 de ani.
Echipa a constatat că indicele de masă corporală (IMC) explică parțial asocierea dintre vegetarianism și o speranță de viață mai scurtă. Cum persoanele în vârstă sunt mai predispuse să fie subponderale, autorii sugerează că rolul IMC-ului în longevitate „merită explorat” mai în detaliu.
Un exemplu este așa-numitul „paradox al obezității”: la persoanele în vârstă, o greutate corporală mai mare pare să fie asociată cu rezultate mai bune pentru sănătate, invers față de ce se observă la populațiile mai tinere.
Studiul arată doar asocieri
Studiul despre centenarii din China poate evidenția doar asocieri, ceea ce înseamnă că e posibil ca alți factori să influențeze rezultatele. Nu ține cont, de exemplu, de felul în care obiceiurile alimentare s-ar putea schimba în timp. Chestionarele au evaluat doar ce au mâncat participanții în ultimii ani de viață, iar ce ajunge în farfurie la acea vârstă poate fi influențat de cât de ușor se mestecă mâncarea.
Cercetările anterioare sprijină totuși ideea că alegerile legate de stilul de viață, precum dieta, ar putea fi printre principalele motive pentru care unii oameni trăiesc până la 100 de ani. Potrivit unor estimări, atingerea vârstei de 90 de ani poate fi explicată în proporție de 70% prin comportamente sănătoase, precum somnul, activitatea fizică sau dieta.
Carne, plante și întrebarea proteinelor
Nutriția rămâne însă un domeniu de cercetare extrem de complex, iar efectele asupra sănătății pot fi influențate de o mulțime de factori sociali, de mediu și individuali. Cel mai probabil, alimentația care prelungește viața presupune diversitate și echilibru și diferă de la om la om.
Dietele vegetariene, cele bazate pe plante și cele cu puțină carne au fost asociate cu un risc mai scăzut pentru anumite probleme de sănătate, precum bolile cardiace, accidentul vascular cerebral, diabetul de tip 2 și obezitatea. Nu toate tipurile de carne sunt însă asociate în aceeași măsură cu efecte negative, iar cantitatea consumată poate conta. Carnea procesată și carnea roșie, de pildă, sunt adesea asociate cu o sănătate mai precară și o viață mai scurtă, motiv pentru care sfatul general e să fie consumate cu măsură.
„Constatările noastre au subliniat importanța unei diete echilibrate, compuse atât din alimente de origine animală, cât și din alimente de origine vegetală, pentru o longevitate sănătoasă”, a scris echipa de cercetare. Autorii au mai notat: „Sunt necesare studii viitoare axate pe persoanele în vârstă avansată pentru a elabora recomandări nutriționale.”
E posibil ca vârstnicii să aibă nevoi nutriționale diferite, însă multe studii despre vegetarianism se concentrează pe grupe de vârstă mai tinere. Un studiu pe peste 65.000 de persoane, tinere și în vârstă, a constatat că cele care urmează o dietă vegetariană pot fi expuse unui risc mai mare de fracturi, posibil din cauza unui aport mai redus de calciu și proteine.
Nici aici lucrurile nu sunt bătute în cuie. O analiză din 2026 a cercetătorilor de la Universitatea din Wisconsin-Madison a susținut contrariul: un aport mai redus de proteine ar putea, de fapt, să favorizeze o îmbătrânire mai sănătoasă la mai multe organisme, probabil pentru că dietele bogate în proteine pot ține celulele într-un regim constant de creștere.
Cât de multe proteine le trebuie vârstnicilor rămâne, deocamdată, subiect de dezbatere.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Einstein avea dreptate: întunericul poate fi mai rapid decât lumina fără să încalce relativitatea
Aspirina ar putea reduce riscul de demență cu 70%, dar numai la anumite persoane
De ce un comportament identic cu al oamenilor nu ne convinge că inteligența artificială are conștiință
O „mașină de scris” ascunsă în ADN arată cum o singură celulă devine un organism întreg
