Coșmarurile te pot face de trei ori mai predispus să mori înainte de 75 de ani

Senzația de spaimă care însoțește trezirea bruscă pe care o generează coșmarurile este familiară multora, însă efectele acestor vise tulburătoare ar putea pătrunde mult mai adânc în biologia noastră decât o simplă noapte agitată. O nouă cercetare, deși încă neevaluată de comunitatea științifică, sugerează o legătură alarmantă: adulții care au coșmaruri săptămânal prezintă un risc de aproape trei ori mai mare de a muri prematur, înainte de a împlini 75 de ani.

Această concluzie provine dintr-o analiză amplă, care a combinat datele din patru studii pe termen lung desfășurate în Statele Unite. Cercetătorii au urmărit peste 4.000 de participanți, cu vârste între 26 și 74 de ani, pe o perioadă de 18 ani. La începutul studiului, fiecare persoană a raportat frecvența cu care coșmarurile îi perturbau somnul. Ulterior, echipa a monitorizat decesele premature, înregistrând un total de 227 de cazuri.^[sursa]

Chiar și după ce au fost luate în calcul variabile clasice precum vârsta, sexul, sănătatea mintală, fumatul sau greutatea, corelația a rămas surprinzător de puternică. Riscul asociat coșmarurilor frecvente s-a dovedit a fi comparabil cu cel al fumatului intensiv. Pentru a înțelege mecanismul, cercetătorii au analizat „ceasurile epigenetice” ale participanților – markeri chimici de pe ADN care funcționează ca un indicator al vârstei biologice. Rezultatele au arătat că persoanele bântuite de coșmaruri erau, din punct de vedere biologic, mai în vârstă decât o indicau certificatele de naștere.^[studiu]

Cum poate un vis să ne îmbătrânească celulele?

Mecanismul pare să fie legat de răspunsul organismului la stres. Coșmarurile se produc în timpul somnului REM (Rapid Eye Movement), o fază în care creierul este extrem de activ, dar corpul este paralizat. Descărcarea bruscă de adrenalină și cortizol, specifică reacției de „luptă sau fugă”, este la fel de reală pentru corp ca și cum pericolul s-ar petrece în stare de veghe. Când această alarmă internă sună noapte de noapte, sistemul de răspuns la stres poate rămâne parțial activat pe parcursul întregii zile.

Acest stres cronic are efecte devastatoare: provoacă inflamație sistemică, crește tensiunea arterială și uzează telomerii, capetele protectoare ale cromozomilor, accelerând astfel procesul de îmbătrânire. Mai mult, trezirile bruște fragmentează somnul profund, exact perioada în care corpul se repară și elimină deșeurile metabolice la nivel celular. Acest dublu impact – stres constant și somn deficitar – pare a fi motorul principal al îmbătrânirii biologice accelerate.

Ideea că visele prevestesc probleme de sănătate nu este nouă. Studii anterioare au legat coșmarurile frecvente de un risc crescut de a dezvolta demență sau boala Parkinson, cu ani înainte de manifestarea simptomelor clinice. O ipoteză este că zonele cerebrale implicate în visare sunt printre primele afectate în bolile neurodegenerative, iar coșmarurile ar putea fi un semnal de alarmă timpuriu.

Având în vedere că aproximativ 5% dintre adulți raportează coșmaruri săptămânale, iar acestea sunt tratabile, noile descoperiri le transformă dintr-o simplă neplăcere într-o potențială țintă de sănătate publică. Terapii precum cea cognitiv-comportamentală pentru insomnie sau terapia prin repetiția imaginilor (în care pacienții rescriu conștient finalul viselor recurente) s-au dovedit deja eficiente.

Limitări și perspective

Este esențial să menționăm câteva limitări. Studiul s-a bazat pe auto-raportare, iar vârsta biologică a fost măsurată o singură dată, nepermițând stabilirea unei cauzalități directe între tratarea coșmarurilor și încetinirea ceasului biologic. De asemenea, lucrarea a fost prezentată la o conferință și nu a parcurs încă procesul riguros de evaluare inter pares (peer review).

Cu toate acestea, punctele forte ale studiului – utilizarea mai multor grupuri de participanți, urmărirea pe termen lung și folosirea registrelor oficiale de deces – îi conferă o greutate considerabilă. Dacă aceste rezultate vor fi replicate, medicii ar putea începe să includă întrebări despre calitatea somnului și frecvența coșmarurilor în evaluările de rutină. Terapiile existente sunt ieftine și neinvazive, iar extinderea accesului la ele ar putea oferi o șansă rară de a îmbunătăți nu doar calitatea somnului, ci și longevitatea.