Un studiu revoluționar publicat în revista Science răstoarnă complet înțelegerea noastră asupra societăților neolitice. Analiza ADN a 400 de schelete din Çatalhöyük, cel mai vechi oraș cunoscut, dezvăluie o structură socială dominată de femei, unde descendența, proprietatea și statutul erau transmise pe linie maternă, oferind o nouă perspectivă asupra istoriei puterii.
Imaginați-vă zorii civilizației. Ce vedeți? Probabil bărbați vânători, lideri de trib, stăpâni ai focului. Aceasta este imaginea pe care istoria ne-a servit-o timp de secole. Acum, un studiu publicat în una dintre cele mai prestigioase reviste științifice din lume, Science, ne cere să aruncăm această imagine la coș. Dovezile ADN dintr-un oraș vechi de 9.000 de ani ne spun o poveste complet diferită: una în care femeile erau centrul universului social.
Çatalhöyük: un oraș fără străzi, cu casele lipite
În inima Turciei de astăzi, pe Câmpia Konya, se află ruinele Çatalhöyük, considerat a fi unul dintre primele centre proto-urbane din lume. Datând din jurul anului 7100 î.Hr., acesta nu era un sat oarecare. Era o aglomerare densă de case din chirpici, construite una lângă alta, fără străzi sau uși la nivelul solului. Intrarea se făcea prin acoperiș, cu ajutorul scărilor. Timp de aproape 1.500 de ani, mii de oameni au trăit, au muncit și au murit aici, înainte ca orașul să fie abandonat în mod misterios.[sursa]
Ce a dezvăluit ADN-ul de sub podele
Timp de decenii, arheologii au fost fascinați de Çatalhöyük. Însă o echipă internațională de la universități de top din Turcia și Polonia a dus cercetarea la un alt nivel. Într-un studiu de referință, ei au analizat ADN-ul extras din rămășițele a 400 de schelete îngropate, conform obiceiului, sub podelele caselor. Rezultatele au fost uluitoare.
Analiza a arătat că, în etapele târzii ale orașului, majoritatea indivizilor care locuiau și erau îngropați în aceeași casă nu erau înrudiți biologic. Cu toate acestea, dieta lor era identică, sugerând că formau unități domestice coezive, bazate pe adopție sau alte forme de legături sociale, nu doar de sânge.
O societate construită în jurul femeilor
Cea mai importantă revelație a venit însă din urmărirea liniilor genealogice. Datele genetice au arătat fără echivoc un model matrilocal: femeile erau cele care rămâneau în casele în care se nășteau, transmițându-le mai departe fiicelor lor. Bărbații, în schimb, erau cei care se mutau în casa partenerei la căsătorie.
Această descoperire este explozivă. Ea contrazice modelul patriarhal, centrat pe bărbați, întâlnit în majoritatea celorlalte situri neolitice. La Çatalhöyük, continuitatea, proprietatea și centrul familiei erau asigurate de femei. Ele erau stâlpii societății.
Mai mult decât putere: statut și ritual
Dominanța feminină nu era doar structurală, ci și simbolică. Analiza mormintelor a arătat că fetele, în special sugarii și copiii mici, erau îngropate cu obiecte funerare semnificativ mai numeroase și mai valoroase decât băieții – uneori chiar și de cinci ori mai multe mărgele, unelte sau vase de ceramică. Acest lucru indică un statut social superior acordat femeilor încă de la naștere.
„Poziția femeilor devine deosebit de dominantă spre sfârșitul etapei principale de colonizare,” remarcă profesorul Arkadiusz Marciniak, unul dintre liderii proiectului. Această perioadă de apogeu feminin coincide cu o intensificare a activităților ritualice și cu apariția unor picturi murale complexe, sugerând că femeile dețineau nu doar puterea domestică, ci și pe cea spirituală.
Descoperirile de la Çatalhöyük ne obligă să regândim fundamental începuturile societății umane.
Dacă o societate complexă, de mii de oameni, a putut prospera timp de secole pe un model social centrat pe femei, ce ne spune acest lucru despre propriile noastre „adevăruri” imuabile despre putere, familie și comunitate?
Abonaţi-vă la newsletter folosind butonul de mai jos, pentru a primi - periodic şi gratuit - o notificare pe adresa de email atunci când publicăm articole interesante:
