Mormântul Kasta din Amfipolis, monumentul macedonean asociat cercului apropiat al lui Alexandru cel Mare, a fost dezvăluit pentru prima dată în întregime, după mai bine de un deceniu de săpături și lucrări de restaurare conduse de autoritățile elene. Anunțul a venit din partea Ministerului Culturii din Grecia, într-o declarație publicată pe 11 mai 2026. Este pentru prima dată când publicul poate vedea integral cel mai mare monument funerar descoperit vreodată în Macedonia antică – o etapă-cheie pentru cercetători, care speră ca finalizarea restaurării să clarifice cui i-a fost destinat acest tumul: mamei, soției ori unui apropiat al lui Alexandru cel Mare.
Atenția se îndreaptă către mormântul Kasta din Amfipolis, ruinele unui vechi oraș macedonean din nordul Greciei, situat la aproximativ 95 de km nord-est de Salonic. Oficialii greci au precizat că lucrările de restaurare derulate aici au dezvăluit pentru prima dată întreaga incintă a sitului, punând în evidență dimensiunile impresionante ale vechiului monument macedonean.
Un monument pe 8 hectare: cât de mare este, de fapt, mormântul Kasta
Și acele dimensiuni chiar fac impresie. Perimetrul, construit în secolul al IV-lea î.Hr., are o circumferință de aproximativ 497 de metri și înconjoară un tumul funerar care se întinde pe o suprafață de peste 8 hectare, după cum a raportat Greek Reporter. Imaginile publicate de minister arată pasaje căptușite cu marmură, o arhitectură elaborată și detalii sculpturale fine — toate sugerând că structura a fost construită pentru un membru al elitei macedonene.
Pentru a face interiorul monumentului complet vizibil, oficialii au îndepărtat suporturile metalice mai vechi. Pe lista de planuri viitoare se află instalarea ușii monumentale cu două canate, din marmură macedoneană, a mormântului, alături de restaurarea unor părți din sculpturile de sfinxuri care odinioară păzeau intrarea.
Cele trei intervenții majore din lucrările de restaurare
Echipele aflate pe șantier urmează să se concentreze pe trei intervenții care vor reda monumentului silueta sa originală și parcursul de vizitare:
- Ușa monumentală a camerei funerare – instalarea masivei uși duble din marmură macedoneană care închidea, în Antichitate, accesul în camera principală a mormântului.
- Sfincşii care păzeau intrarea – reașezarea capului și a aripilor lipsă pe cei doi sfinxi emblematici, restituind astfel imaginea originală a porții monumentale.
- Aleea perimetrală antică („peridromos”) – amenajarea unui traseu pietonal de-a lungul urmelor vechiului peridromos (drumul circular care înconjura tumulul în Antichitate). Acesta va pune în evidență diferitele straturi istorice ale sitului, inclusiv locul exact unde, în epoca romană, o macară a fost folosită pentru a demonta marmură din mormânt și a o refolosi în alte construcții.
„Mormântul Kasta este un monument macedonean unic și magnific, care, odată cu finalizarea lucrărilor de restaurare a geometriei sale, dar și prin dezvăluirea întregii incinte, își evidențiază acum în mod clar importanța istorică și valoarea”, a declarat Lina Mendoni, ministrul grec al culturii, într-o declarație tradusă.
Legătura cu Alexandru cel Mare: generali, succesori și sfârșitul unei dinastii
De ce contează atât de mult Amfipolis în povestea lui Alexandru? Pentru că, potrivit site-ului Ministerului Culturii, orașul este „asociat cu figuri importante ale Regatului Macedoniei, precum cei trei generali ai lui Alexandru cel Mare, Nearchus, Hephaestion și Laomedon, care au locuit în oraș”.
Iar legăturile nu se opresc aici. „După moartea lui Alexandru, garnizoana orașului a rămas loială mamei sale, Olimpia, și a acceptat să predea orașul lui Cassander, unul dintre succesorii lui Alexandru, doar la ordinul acesteia”, notează site-ul. Tot acolo se găsește și un capitol sumbru al istoriei macedonene: „Cassander a închis-o pe soția lui Alexandru, Roxana, și pe fiul său, Alexandru al IV-lea, la Amfipolis și a ordonat uciderea lor.”
Alexandru cel Mare, care a trăit între 356 î.Hr. și 323 î.Hr., este cunoscut pentru că a întemeiat, încă de tânăr, vastul Imperiu Macedonean ce se întindea peste părți din Europa, Asia și Africa. A învins Imperiul Persan — pe atunci superputerea dominantă a lumii antice — înainte de a muri la 32 de ani, în circumstanțe misterioase, fără să fi pierdut vreodată o bătălie.
Cât despre Mormântul Kasta, cercetătorii credeau că a fost „construit pentru cineva foarte apropiat de Alexandru cel Mare”, precum mama sa, una dintre soțiile sale sau unul dintre prietenii săi, după cum scria National Geographic în 2014.
Cea mai recentă etapă a săpăturilor nu este, însă, singurul proiect arheologic recent legat de legendarul conducător macedonean. La începutul anului 2026, un arheolog a contribuit la localizarea unui oraș fondat de Alexandru cel Mare, dispărut secole întregi din lumina istoriei. Așezarea, numită Alexandria pe Tigru, se află lângă Golful Persic, în sudul Irakului, și a fost întemeiată tot în secolul al IV-lea î.Hr.
Ce s-a mai descoperit în Istorie & Arheologie?
Povestea de iubire trăită de Mihai Viteazul la Alba Iulia: femeia care mai fusese o dată Doamnă a Țării Românești
16 mumii și un câine, într-o singură cameră funerară folosită aproape 700 de ani
De ce interviul acordat de prințesa Diana pentru BBC în 1995 a șocat lumea
Soții Cohen au predat URSS-ului schema bombei atomice și au mai rămas liberi 10 ani. Cum au reușit?
