O nouă descoperire arheologică spulberă mitul pădurii tropicale virgine: cercetătorii au identificat sute de structuri ascunse în Amazon, demonstrând că regiunea a găzduit cândva o civilizație antică extrem de complexă.
Folosind aeronave echipate cu lasere capabile să străpungă jungla, cercetătorii au scos la lumină aproape 400 de lucrări de terasament necunoscute până acum, îngropate sub pădurea tropicală din sud-vestul Amazoniei — urmele unei civilizații care a înflorit acolo cu mii de ani în urmă. Studiul, publicat recent în revista Nature, schimbă fundamental ceea ce știam despre istoria precolumbiană a Americii de Sud, sugerând că peisajul a fost transformat activ de om cu mult înainte de sosirea europenilor.
Tehnologia se numește LiDAR, o tehnică de teledetecție care folosește impulsuri de lumină pentru a colecta date precise despre forma solului de sub copaci, cu tot cu denivelările și reliefurile lui subtile. Spre deosebire de excavațiile tradiționale, tehnologia LiDAR (Light Detection and Ranging) permite arheologilor să «decojească» digital vegetația deasă, obținând o hartă tridimensională a solului fără a distruge mediul forestier.
Studiile anterioare s-au concentrat pe zone periferice sau pe suprafețe întinse din Amazon. Cel mai recent studiu s-a axat, în schimb, pe o porțiune specifică de teritoriu, ocupată odinioară de civilizația Aquiry.
Cine a fost civilizația Aquiry și ce structuri au lăsat în urmă?
Se știu foarte puține lucruri despre modul lor de viață, dar este evident că această cultură precolumbiană străveche a înflorit în sud-vestul Amazoniei între aproximativ 600 î.e.n. și 850 e.n. Se pare, de asemenea, că avea o pasiune deosebită pentru geoglifele gigantice și pentru lucrările de terasament geometrice care încă mai marchează suprafața Pământului și astăzi.
Descoperirile provin de pe o suprafață de 4.500 de kilometri pătrați din Brazilia — nesemnificativă după standardele amazoniene.
Majoritatea structurilor se află izolate sub coronamentul dens al pădurii tropicale și constau din șanțuri și terasamente organizate în forme geometrice: pătrate, dreptunghiuri și cercuri.
Imagine oferită de Martti Pärssinen
Situl D. Schaan, un complex de incinte legate prin drumuri largi
Una dintre ele, numită D. Schaan, a prezentat un interes deosebit pentru cercetători.
„Situl cunoscut sub numele de D. Schaan pare a fi o combinație extraordinară între o structură monumentală de pământ dreptunghiulară imbricată și mai multe incinte perfect pătrate, legate între ele prin drumuri largi”, a declarat Martti Parssinen, expert în arheologia sud-americană și profesor emerit la Universitatea din Helsinki.
„Pentru mine, a fost cu adevărat uimitor să descopăr un peisaj atât de complex ascuns sub coronamentul dens al pădurii amazoniene”, a comentat autorul studiului.
Rolul acestor structuri nu este clar, dar se crede că au funcționat ca centre ceremoniale, politice și de adunare publică — un amestec între o catedrală, o piață a orașului și un stadion, unde oamenii se adunau pentru festivaluri și sărbători în junglă, dar și pentru a regla conturi sau pentru a se uni în vremuri grele.
Peste 20.000 de lucrări de terasament ar putea exista în întreaga regiune
Probabil că există mult mai multe astfel de structuri. Cercetătorii consideră că cele aproape 400 de construcții identificate până acum reprezintă doar vârful aisbergului în regiunea mai largă locuită odinioară de civilizația Aquiry.
„Prin extrapolarea rezultatelor în mai multe moduri independente pe întreaga regiune Aquiry, de 183.000 de kilometri pătrați, am ajuns la o concluzie surprinzătoare: ar putea exista peste 20.000 de lucrări de terasament numai în această regiune”, a adăugat Parssinen.
La apogeu, o populație estimată la 1,25–3 milioane de oameni
Numărul impresionant de situri indică faptul că această parte a Amazonului a găzduit cândva mult mai mulți oameni decât se credea anterior. Într-o altă parte a noului articol, echipa a estimat, în mod conservator, că, la apogeul său — între anii 100 și 300 e.n. — civilizația Aquiry a susținut o populație de aproximativ 1,25 până la 3 milioane de oameni.
Constatarea întărește puternic ideea că pădurea tropicală amazoniană nu era o sălbăticie neatinsă, lipsită de viață umană, ci un bazin plin de viață al unor societăți mari și complexe, cu culturi încă în mare parte necunoscute.
„Dacă cercetările viitoare vor produce rezultate similare în alte părți ale Amazoniei, multe ipoteze de lungă durată privind amploarea influenței umane din trecut asupra pădurii tropicale amazoniene și asupra structurii sale biologice și ecologice ar putea necesita o reevaluare fundamentală”, a explicat Parssinen.
Astfel, sub coronamentul aparent impenetrabil al Amazoniei se ascunde o metropolă antică descentralizată, a cărei cartografiere abia acum începe să prindă contur cu ajutorul teledetecției moderne.
De ce a fost declarată nevinovată Ioana d’Arc, la 25 de ani după execuția ei
De ce a atacat Japonia Pearl Harbor în 1941 și de ce sancțiunile americane au avut efectul invers
Hiroshima, apoi Nagasaki: de ce a aruncat America a doua bombă atomică peste Japonia
O coincidență climatică explică de ce s-au prăbușit civilizațiile mediteraneene în vremea „Odiseei”
Cum s-a ridicat Tokyo din ruine după cel de-Al Doilea Război Mondial
