Consumul de alcool în timpul sarcinii a crescut semnificativ în SUA în ultimul deceniu

Consumul de alcool în timpul sarcinii a înregistrat o creștere alarmantă în ultimii ani, indică un nou studiu amplu publicat în revista JAMA. Deși expunerea prenatală la alcool implică riscuri majore, datele arată o incidență tot mai mare a consumului intens — un fenomen îngrijorător ale cărui efecte se resimt global, inclusiv în România, unde statisticile oficiale lipsesc cu desăvârșire. Aceste tendințe reprezintă un semnal de alarmă major pentru sănătatea publică: nicio cantitate de alcool nu este sigură pentru dezvoltarea neurologică a fătului.

O nouă analiză a prelungit seria de date până în 2024 și arată o creștere a consumului de alcool în timpul sarcinii, cea mai mare fiind la consumul intens — opt sau mai multe băuturi pe săptămână.

Un sondaj pe 33.729 de femei însărcinate

Cifrele provin din Sistemul de Supraveghere a Factorilor de Risc Comportamentali (BRFSS), un amplu studiu de sănătate desfășurat în mod continuu. Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) îl realizează telefonic, la nivel național.

Emilie Bruzelius, cercetătoare postdoctorală la Universitatea Columbia, și colegii ei au analizat datele a 33.729 de femei însărcinate cu vârste între 18 și 49 de ani, care au răspuns la întrebări despre ultima lună. Au numărat drept consum actual orice cantitate începând de la o băutură.

Nu a fost un experiment. Studiul a comparat instantanee repetate ale populației de-a lungul anilor, ceea ce poate arăta schimbările în timp, dar nu și factorii care le-au determinat.

Consumul actual de alcool a crescut de la 9,1% în 2011 și 2012 la un maxim de 15,2% în 2021 și 2022, apoi a scăzut la 14,5% în 2023 și 2024.

Consumul intens a crescut cel mai mult în termeni relativi, pornind de la un nivel scăzut

Odată cu această creștere au apărut două tipare mai riscante. Consumul excesiv într-o singură ocazie, definit ca patru sau mai multe băuturi consumate simultan, a atins 4,6% în 2023 și 2024. Consumul intens, definit ca 8 sau mai multe băuturi pe săptămână, a ajuns la 2%.

Modificările relative au fost inegale. Consumul actual de alcool a crescut cu aproximativ 59% pe parcursul perioadei de studiu, consumul excesiv într-o singură ocazie cu aproximativ 77%, iar consumul intens cu aproximativ 166%.

Creșterea cea mai abruptă a pornit însă de la un nivel de bază scăzut și a adăugat doar puțin peste un punct procentual.

„Când am ajustat datele pentru tendințele pe termen lung, am constatat că fiecare perioadă succesivă de doi ani a fost asociată cu o probabilitate mai mare de consum actual de alcool, consumul excesiv de alcool și consumul intens de alcool în ultima lună. Aceste constatări indică creșteri semnificative din punct de vedere statistic pe parcursul perioadei de studiu.”, a declarat Bruzelius.

Autorii nu văd în scăderea recentă o inversare a tendinței

Cele mai recente cifre au fost puțin mai scăzute: consumul actual a coborât de la vârful de 15,2% la 14,5%, iar consumul excesiv și cel intens s-au stabilizat.

Autorii nu interpretează acest lucru ca pe o inversare a tendinței. Pe parcursul celor 13 ani, scriu ei, tendința rămâne în creștere, fără o inversare clară.

Pentru comparație, echipa a aplicat aceleași măsuri și femeilor de aceeași vârstă care nu erau însărcinate. În fiecare perioadă, acestea au consumat alcool mult mai des decât femeile însărcinate.

Consumatoarele de tutun raportau mult mai des consum excesiv sau intens

Printre femeile care consumau alcool a apărut o legătură puternică cu tutunul: cele care consumau și tutun erau mult mai predispuse să raporteze consum excesiv sau intens.

În rândul femeilor însărcinate care au raportat consum de alcool, 68,1% dintre consumatoarele de tutun au raportat consum excesiv sau intens, față de 31,3% dintre cele care nu consumau tutun.

Autorii interpretează această suprapunere ca semn al consumului de substanțe multiple, în care mai multe substanțe apar simultan. Ei observă că programele de screening și de renunțare la consum ar putea avea rezultate mai bune dacă abordează în același timp alcoolul și tutunul.

Consumul a variat cu starea de sănătate mintală și cu profilul demografic

Sănătatea mintală a prezentat o suprapunere similară. Femeile care au raportat stres psihic frecvent — definit ca cel puțin 14 zile cu sănătate mintală precară în ultima lună — consumau alcool mai des: 22,8% dintre ele raportau consum actual, față de 11,1% dintre femeile fără stres frecvent.

Consumul a variat și în funcție de grupul demografic. A fost cel mai ridicat în rândul femeilor cu vârste între 35 și 49 de ani, la 18,2%, și în rândul femeilor necăsătorite, la 18,0%. Absolventele de facultate și femeile angajate au raportat, de asemenea, un consum mai ridicat decât celelalte.

Niciuna dintre aceste asocieri, luată separat, nu explică creșterea observată în timp.

Sondajul nu a fost conceput pentru a măsura consumul în timpul sarcinii

Sondajul are limite reale, iar autorii le menționează. Nu a fost conceput pentru a măsura consumul de alcool în timpul sarcinii, așa că nu oferă informații despre cât de mult au băut femeile sau în ce moment al sarcinii.

Oamenii tind să-și subestimeze consumul de alcool, iar autorii se așteaptă ca subestimarea să fie mai mare în timpul sarcinii, când stigmatul este puternic. Autoraportarea introduce această slăbiciune în fiecare estimare de aici.

Ratele de răspuns au fost scăzute, iar cifrele privind consumul excesiv și cel intens nu sunt precise. Valorile reale ar putea fi ceva mai mari sau mai mici decât cele raportate de studiu.

În România nu există un sondaj național echivalent

Rezultatele privesc Statele Unite. În România nu se desfășoară un sondaj național repetat care să urmărească consumul de alcool în sarcină de la an la an, așa că o tendință comparabilă nu poate fi calculată. Spre deosebire de monitorizarea strictă din SUA realizată de CDC, absența unui registru național dedicat în România face imposibilă evaluarea exactă a riscurilor reale și a impactului la nivel local.

Din 2024 circulă în presa românească o cifră de 28% pentru proporția femeilor însărcinate din țară care ar consuma alcool, preluată de mai multe publicații după o relatare Digi24. Sursa primară nu a putut fi identificată: relatările o atribuie „statisticilor”, fără a indica un studiu, o instituție sau un an de referință.

Institutul Național de Sănătate Publică folosește, în analizele de situație și în materialele proprii de campanie, cifre globale: la nivel mondial, una din zece femei însărcinate consumă alcool, iar 20% dintre acestea au un consum de risc.

Cât alcool este permis în sarcină? Riscurile expunerii prenatale

Expunerea prenatală la alcool este principala cauză prevenibilă a dizabilităților de dezvoltare neurologică la nivel mondial și crește riscul de rezultate negative ale sarcinii.

„Deși nu s-a stabilit nicio cantitate de alcool ca fiind sigură în timpul sarcinii, aceste creșteri observate în toate tiparele de consum sunt îngrijorătoare”, a declarat autoarea principală a studiului, Silvia Martins, profesoară de epidemiologie la Universitatea Columbia.

Echipa susține că următoarea sarcină este să afle ce anume determină această creștere, în special creșterea consumului excesiv și a celui intens, care prezintă cel mai mare risc. Răspunsuri mai bune, scriu cercetătorii, ar ajuta la identificarea domeniilor pe care ar trebui să se concentreze eforturile de prevenire.

În lipsa unor date naționale precise pentru România, studiul american servește drept un avertisment critic: monitorizarea, screening-ul și prevenția consumului de alcool în rândul femeilor însărcinate trebuie să devină o prioritate medicală urgentă la nivel global.