Spanacul și salamul, oricât de contraintuitiv ar părea, au ceva în comun: amândouă conțin nitrați. Spanacul are însă, în mod natural, și vitamina C. O cercetare nouă de la Universitatea din Waterloo, Canada, sugerează că această vitamină ar putea face mai mult decât să susțină sănătatea de zi cu zi: ar putea ajuta și ca, în timpul digestiei, să nu se formeze substanțe chimice potențial cancerigene.

Rezultatul nu vine din studii clinice, ci dintr-un model matematic, cu care cercetătorii au analizat cum influențează vitamina C reacțiile chimice din sistemul digestiv asociate cu riscul de cancer.
În ultimele decenii, nitrații și nitriții au ajuns tot mai des în alimentația nord-americană. Se găsesc în mezeluri precum baconul și salamul, dar și în fructele și legumele cultivate în sol sau în apă afectate de poluare.
Acești compuși au roluri importante în funcționarea creierului și a sistemului cardiovascular. Totuși, odată ajunși în stomac, pot intra și în reacții potențial dăunătoare. Una dintre ele, nitrozarea, poate produce substanțe despre care cercetătorii bănuiesc că ar putea contribui la dezvoltarea cancerului. Ce anume duce la formarea lor și ce ar putea-o împiedica a rămas multă vreme greu de lămurit.
„Încă din anii ’90, cercetătorii studiază legătura dintre cancer și acești compuși, cu rezultate contradictorii. Cercetarea noastră sugerează că prezența vitaminei C în alimentație ar putea ajuta să explicăm aceste neconcordanțe”, a declarat dr. Gordon McNicol, cercetător postdoctoral în matematică aplicată și primul autor al studiului.
În simulări, vitamina C a stat în calea reacției
Ca să cerceteze această posibilitate, echipa a construit un model matematic care simulează cum se deplasează nitrații și nitriții prin organism și ce transformări chimice suferă. Modelul include mai multe sisteme legate între ele, printre care glandele salivare, stomacul, intestinul subțire și plasma, adică partea lichidă a sângelui.
Simulările au arătat că vitamina C consumată odată cu nitrații și nitriții poate stânjeni formarea compușilor potențial nocivi. Asta ar putea explica, cel puțin în parte, de ce alimentele care conțin nitrați nu prezintă neapărat aceleași riscuri.
Legumele cu frunze, precum spanacul, conțin în mod natural ambele substanțe. Potrivit modelului, vitamina C din ele ar putea limita reacțiile chimice asociate cu riscul de cancer. Astfel s-ar putea explica, măcar în parte, efectele protectoare sugerate de unele studii despre alimentație.
Vitamina C după fiecare masă: un efect moderat, deocamdată pe hârtie
Cercetătorii au analizat și dacă suplimentele de vitamina C luate după masă ar putea avea un efect asemănător. Rezultatele sugerează că, luată după fiecare masă, vitamina C ar putea reduce moderat formarea substanțelor produse prin nitrozare și asociate cu riscul de cancer. Efectul ar putea conta mai ales atunci când se mănâncă alimente cu nitrați și nitriți, inclusiv carne procesată, cum ar fi baconul și salamul.
Toate aceste rezultate vin însă din simulări matematice, nu din studii clinice. Modelul prezice că vitamina C poate reduce producția de substanțe chimice potențial dăunătoare. E nevoie totuși de cercetări suplimentare pentru a afla dacă asta înseamnă și o scădere măsurabilă a riscului de cancer la oameni.
O foaie de parcurs pentru următoarele studii
Cercetătorii consideră că modelul i-ar putea ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine relația complexă dintre alimentație, chimia digestiei și riscul de cancer. Ar putea orienta și viitoarele experimente despre felul în care alegerile alimentare influențează formarea compușilor potențial dăunători.
„Lucrarea oferă viitoarelor studii clinice și de laborator o foaie de parcurs a mecanismelor implicate: identifică factorii-cheie care interacționează în aceste reacții chimice potențial dăunătoare, printre care expunerea la nitriți, aportul de antioxidanți, momentul meselor, condițiile din stomac și activitatea microbiomului oral. Modelul îi poate ajuta pe cercetători să conceapă experimente și intervenții mai bine țintite, concentrate pe când și la cine e cel mai probabil să apară nitrozarea”, a declarat dr. Anita Layton, profesoară de matematică aplicată și titulară a catedrei de cercetare Canada 150.
Din anii ’90 încoace s-au adunat rezultate contradictorii despre nitrați, nitriți și cancer, iar acum ele au o explicație posibilă. Nitrații pot ajunge în stomac atât din spanac, cât și din salam, dar riscul nu e neapărat același. Diferența ar putea ține, măcar în parte, de vitamina C consumată odată cu ei, care în simulări a frânat reacția ce produce substanțele suspecte. După o masă cu mezeluri, vitamina C luată ca supliment ar putea reduce moderat, potrivit modelului, formarea acestor substanțe.
Modelul arată și cum interacționează factori precum cantitatea de vitamina C din alimentație, momentul mesei, condițiile din stomac și bacteriile din gură. Pornind de aici, cercetătorii ar putea pune la punct strategii mai precise pentru a studia aceste reacții din timpul digestiei și, eventual, pentru a le reduce. Rămâne însă de aflat, prin cercetări suplimentare, dacă toate acestea înseamnă și un risc de cancer mai mic la oameni.


