Cât de des merge cineva la toaletă pare o întrebare cât se poate de personală. Răspunsul ar putea spune însă destul de multe despre starea generală de sănătate.
Un studiu publicat în 2024 în revista Cell Reports Medicine a comparat cât de des mergeau participanții la toaletă cu datele lor demografice, genetice și medicale. Dintre cei 1.425 de oameni analizați, cei mai sănătoși au raportat că merg la toaletă o dată sau de două ori pe zi: o „zonă optimă” a Deplasarea conținutului digestiv prin intestin, până la eliminarea lui ca scaun. În limbaj curent, ritmul în care mergem la toaletă..
Echipa, condusă de cercetători de la Institutul pentru Biologie Sistemică (ISB), SUA, a constatat că mersul la toaletă prea des sau prea rar era asociat cu diferite probleme de sănătate de fond.
„Acest studiu arată cum frecvența scaunelor poate influența toate sistemele organismului și cum o frecvență anormală poate fi un factor de risc important pentru apariția bolilor cronice. Aceste constatări ar putea sta la baza unor strategii de reglare a ritmului intestinal, chiar și la persoanele sănătoase, pentru a optimiza sănătatea și starea de bine”, a declarat Sean Gibbons, microbiolog la ISB și autorul corespondent al studiului.
Studiul s-a concentrat pe persoane „în general sănătoase”, adică fără antecedente de afecțiuni ale rinichilor sau ale intestinului, precum boala renală, Tulburare digestivă frecventă, cu dureri abdominale, balonare și diaree, constipație sau alternanța lor, fără leziuni vizibile ale intestinului. sau Boală inflamatorie cronică a tubului digestiv. Poate afecta orice porțiune a lui, cel mai des finalul intestinului subțire și colonul.. Participanții au declarat singuri cât de des merg la toaletă, iar cercetătorii i-au împărțit în patru categorii: constipație (1 sau 2 scaune pe săptămână), normal-scăzut (3 până la 6 pe săptămână), normal-ridicat (1 până la 3 pe zi) și diaree (4 sau mai multe scaune apoase pe zi).
Echipa a mai analizat Substanțe produse sau folosite de organism și de microbii din el în procesele chimice care îl țin în viață. Nivelul lor în sânge arată ce se petrece în corp. și compoziția chimică a sângelui, caracteristicile genetice ale participanților și microbii intestinali din probele de scaun. Pe baza acestor date, a verificat dacă frecvența scaunelor are vreo legătură cu acești markeri de sănătate, dar și cu factori precum vârsta și sexul.
Constipația și diareea, asociate cu semnale diferite în sânge
În general, scaunele mai rare erau mai obișnuite la femei, la persoanele mai tinere și la cele cu un indice de masă corporală (IMC) mai scăzut. Chiar și după ce au ținut cont de acești factori, cercetătorii au găsit legături clare între constipație sau diaree și probleme de sănătate de fond.
În scaunul celor cu diaree apăreau mai des bacterii care se găsesc de obicei în Prima parte a tubului digestiv: esofagul, stomacul și duodenul (primul segment al intestinului subțire)., iar analizele lor de sânge au scos la iveală Substanțe sau caracteristici măsurabile în organism, de exemplu în sânge, care semnalează un proces normal, o boală sau un organ afectat. asociați cu afecțiuni ale ficatului.
La cei care mergeau mai rar la toaletă, probele de scaun conțineau mai multe bacterii asociate cu fermentarea proteinelor, proces cunoscut ca risc al constipației. „Dacă scaunul rămâne prea mult în intestin, microbii consumă toate fibrele alimentare disponibile, pe care le transformă prin fermentare în Compuși produși de bacteriile intestinale din fibre, precum acetatul, propionatul și butiratul. Hrănesc celulele colonului și au efecte antiinflamatoare. benefici. După aceea, ecosistemul trece la fermentarea proteinelor, proces care produce mai multe toxine ce pot ajunge în sânge”, a explicat Johannes Johnson-Martinez, bioinginer la ISB.
Unele dintre aceste produse secundare chiar au fost găsite în probele de sânge ale acestor participanți. Unul dintre ele, un metabolit numit Toxină care se formează în ficat din indol. Indolul e produs de bacteriile intestinale când descompun triptofanul, un aminoacid din proteine. Indoxil-sulfatul se elimină prin rinichi, iar în exces îi poate afecta., era prezent în cantități deosebit de mari. Este un produs cunoscut al fermentării proteinelor și poate afecta rinichii. Echipa sugerează că această descoperire este o posibilă dovadă a unei legături cauzale între frecvența scaunelor și starea generală de sănătate.
Fibrele contează, dar și microbii care le transformă
Cei aflați în „zona optimă” au raportat că mănâncă mai multe fibre, beau mai multă apă și fac mișcare mai des. În probele lor de scaun erau și multe bacterii asociate cu fermentarea fibrelor.
Un studiu clinic publicat în 2025 de cercetători americani a constatat că persoanele cu mulți Microorganisme intestinale numite metanogene, majoritatea din grupul arheelor, nu bacterii. Transformă hidrogenul rezultat din fermentație în metan. în intestin transformă deosebit de eficient fibrele alimentare în acizi grași cu lanț scurt. Rezultatul sugerează că sunt importante atât cantitatea de fibre, cât și combinația specifică de microbi din intestinul fiecăruia, ceea ce explică de ce aceeași alimentație nu are neapărat același efect asupra sănătății la două persoane diferite.
Microbiomul intestinal nu e bătut în cuie
Există o oarecare speranță ca oamenii să-și poată schimba obiceiurile și, odată cu ele, starea de sănătate. Cercetări recente sugerează că microbiomul intestinal se poate modifica mult mai repede decât s-ar crede.
Un exemplu vine dintr-un studiu din 2025, realizat în Germania, care a urmărit adulți sedentari ce s-au apucat de antrenamente de forță de două sau trei ori pe săptămână. La cei care și-au crescut cel mai mult forța, compoziția bacteriilor intestinale s-a schimbat în doar opt săptămâni. Astfel de schimbări ar putea ajuta unele persoane să iasă din categoriile de constipație sau diaree și să ajungă la un ritm intestinal mai sănătos.
Desigur, oricine a trecut la un moment dat prin una dintre extreme, după o infecție stomacală sau după ce a mâncat prea multă brânză. Studiul a analizat însă rutina zilnică a oamenilor, iar aici cei mai sănătoși participanți mergeau la toaletă o dată sau de două ori pe zi. Cei din această „zonă optimă” spuneau că mănâncă mai multe fibre, beau mai multă apă și fac mai multă mișcare.
Mersul mai rar la toaletă a fost asociat cu fermentarea proteinelor în intestin și cu toxine care pot ajunge în sânge, printre ele una care poate afecta rinichii. Diareea a fost asociată cu markeri din sânge legați de afecțiuni ale ficatului. De aici reiese că ritmul pe care îl considerăm „normal” pentru noi ar putea semnala probleme de sănătate de care nici nu știam.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Milioane de cazuri de cancer, asociate cu 5 infecții comune
Putem readuce cu adevărat la viață o specie dispărută sau am fost induși în eroare?
Substanțele chimice „eterne” larg răspândite, asociate cu o rată aproape dublă a cancerului de sân agresiv
Un nou studiu arată când începe, de fapt, „maturitatea” creierului – mult mai târziu decât s-ar crede
