Toată lumea a auzit povești despre cineva care a băut, poate, o ceașcă de cafea în plus dimineața și apoi a trebuit să alerge, pe neașteptate, la toaletă. Pe seama acestui efect se glumește des, însă știința s-a ocupat puțin de el.

În rest, cafeaua a fost studiată din plin, lucru firesc pentru una dintre cele mai consumate băuturi din lume. Majoritatea cercetărilor despre felul în care acționează asupra organismului par să indice efecte pozitive. Studiile au arătat, de exemplu, că persoanele care beau cafea au un risc mai scăzut de a dezvolta o gamă largă de boli, inclusiv diabetul de tip 2, depresia și chiar cancerul.
Pentru cei care își încep ziua cu o ceașcă aburindă de cafea proaspăt preparată, s-ar putea să existe și un alt beneficiu. Întrebarea e dacă băutura chiar influențează nevoia de a merge la toaletă. Un studiu nou poate că nu îi dă un răspuns definitiv, dar aduce câteva lămuriri.
Un dispozitiv cât o pastilă, înghițit de voluntari
De data aceasta, cercetătorii nu au urmărit cum ar putea influența cafeaua riscul anumitor boli. Noua cercetare, publicată în revista Gut Microbiology, a analizat cum afectează băutura fiziologia propriu-zisă a intestinului.
„Știm deja din alte studii că, în sistemul digestiv, cafeaua poate influența o serie de procese, inclusiv secreția de acid din stomac. Și mulți oameni spun, din propria experiență, că le afectează digestia”, a declarat Henrik Munch Roager, profesor asociat și șef de grup de cercetare la Departamentul de Nutriție, Exerciții Fizice și Sport.
Cercetătorii au recrutat 61 de adulți din Danemarca, care beau cafea în cantități diferite, și i-au împărțit în două grupuri. În primul au intrat consumatorii „frecvenți”, adică cei care beau între una și cinci cești pe zi în mai mult de trei din cele opt zile ale studiului. Al doilea grup i-a reunit pe cei care rămâneau sub acest prag.
Apoi, 50 dintre participanți au înghițit un dispozitiv mic, de mărimea unei pastile. Pe drumul prin tractul intestinal, acesta a înregistrat diverși parametri, printre care timpul de tranzit, pH-ul, temperatura, presiunea și contracțiile intestinale.
La cei care beau cea mai multă cafea, intestinul subțire avea un pH semnificativ mai scăzut, adică un mediu mai acid. Mai curioasă a fost însă a doua observație: consumul de cafea era asociat cu mai multe contracții ale colonului. Rezultatul indică o posibilă legătură între cafea și motilitatea intestinală. Autorii precizează totuși că timpul total de tranzit intestinal nu părea, de fapt, să difere, ceea ce sugerează că mai intervin și alți factori.
Mai multe tipuri de microbi la cei care beau des cafea
Interesant e că diferențele nu s-au oprit la felul în care funcționează intestinul. Cercetătorii au găsit deosebiri și în microbiomul intestinal: consumatorii frecvenți de cafea aveau o diversitate mai mare de microorganisme decât cei care o beau mai rar. Autorii sugerează că acest lucru ar putea ține de diferențele de aciditate și de durata tranzitului intestinal.
O pistă pentru problemele de tranzit intestinal
Pentru întrebarea de la care a pornit totul, răspunsul e doar parțial. Cafeaua e asociată cu mai multe contracții ale colonului, dar durata totală a drumului prin intestin nu pare să difere. Nici nu se poate spune încă ce înseamnă toate acestea în practică. Eșantionul a fost mic, iar cantitatea de cafea băută de fiecare participant nu a fost controlată, așa că nu se pot trage ușor concluzii ferme dacă vrem date corecte.
Studiul aduce totuși un indiciu interesant: cafeaua ar putea influența nu doar riscul unor boli, ci și felul în care funcționează intestinul însuși, de la aciditate până la microbii care trăiesc în el.
„Foarte mulți oameni se confruntă cu constipație și cu un tranzit intestinal neregulat. Dacă reușim să înțelegem cum afectează cafeaua digestia și contracțiile intestinale, am putea folosi aceste cunoștințe pentru a stimula pe cale naturală motilitatea intestinală. Ar fi extrem de valoros”, a spus Roager.
Gluma cu cafeaua care trimite oamenii la toaletă pare, așadar, să aibă un sâmbure de adevăr. Cercetătorii speră că studiul ar putea deschide o direcție de cercetare pentru problemele digestive în general.


