Vitamina D contează pentru oase, pentru sistemul imunitar și pentru mușchi, iar unele studii arată că, luată zilnic, ar putea ajuta și la scăderea tensiunii arteriale. În practică însă, relația este mult mai nuanțată. Deși persoanele cu un deficit cronic tind să aibă valori tensionale mai mari, studiile clinice în care participanții au primit suplimente au adus rezultate contradictorii: de la mici îmbunătățiri la o lipsă totală de efect.
Cine are cele mai mari șanse să vadă o îmbunătățire
Nu toată lumea are aceleași șanse să beneficieze. Cel mai promițător pare să fie cazul celor care au deja hipertensiune arterială și un nivel scăzut de vitamina D. La ei, vitamina D ar putea contribui la scăderea tensiunii, iar suplimentul poate oferi un sprijin modest pentru a o ține sub control. Dar nici în aceste condiții scăderea tensiunii nu e garantată.
De câtă vitamina D ar fi nevoie pentru a reduce tensiunea rămâne o întrebare fără un răspuns universal. În studii, dozele au variat între 800 și 4.000 UI (unități internaționale) pe zi. Totuși, dozele mari nu aduc beneficii proporționale: vitamina D nu acționează ca un medicament antihipertensiv al cărui efect crește odată cu cantitatea, ci doar ca un nutrient de suport care ajută pereții vasculari exclusiv atunci când compensează o lipsă reală.
Recomandările generale de aport zilnic includ:
- Sugari (0–12 luni): 400 UI pe zi
- Copii și adulți (1–70 de ani): 600 UI pe zi
- Adulți peste 70 de ani: 800 UI pe zi
Unii oameni ar putea avea nevoie de mai mult, mai ales cei cu un risc crescut de deficit de vitamina D: persoanele care se expun puțin la Soare, cele cu pielea mai închisă la culoare, cele cu anumite afecțiuni medicale și vârstnicii. Pentru aceste grupuri, mulți experți recomandă în jur de 1.000–2.000 UI pe zi.
Unde se termină beneficiul și unde începe toxicitatea
Cine nu e sigur ce doză i se potrivește o poate discuta cu medicul. Acesta îi poate prescrie un simplu test de sânge, ca să-și verifice nivelul de vitamina D. Luată zilnic, în dozele recomandate, vitamina D e sigură pentru majoritatea oamenilor. Excesul e totuși posibil, mai ales în cazul suplimentelor cu doze mari folosite o perioadă îndelungată.
Prea multă vitamina D poate duce la ceea ce se numește intoxicație cu vitamina D. Aceasta poate ridica nivelul de calciu din sânge, iar de aici pot apărea:
- greață sau vărsături;
- oboseală sau slăbiciune;
- confuzie;
- ritm cardiac neregulat;
- probleme renale, în cazurile severe.
Pentru a evita intoxicația, doza zilnică trebuie să rămână cea recomandată pentru vârsta respectivă. Limita maximă de siguranță, de 4.000 UI pe zi, nu se depășește decât la indicația medicului.
Legătura dintre un nivel scăzut de vitamina D și o tensiune mai mare, observată în unele studii, nu se traduce așadar automat într-un efect al suplimentelor. Cei care ar putea câștiga cel mai mult sunt vârstnicii care au în același timp un nivel scăzut al acestei vitamine și hipertensiune arterială. La ei, suplimentul ar putea contribui la îmbunătățirea tensiunii, ca parte a unui plan general care mai cuprinde o alimentație sănătoasă, exerciții fizice și, eventual, medicamente.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Ce se întâmplă cu tensiunea arterială atunci când consumi pâine cu maia?
Care este cea mai bună oră de culcare pentru o tensiune arterială mai mică, conform specialiștilor
Unde dispare grăsimea atunci când slăbim? Răspunsul e mai surprinzător decât pare la prima vedere
O formulă din medicina tradițională chineză distruge, în laborator, celule canceroase care rezistă la chimioterapie
