Cafeaua ar putea face mai mult decât să dea un plus de energie la prima oră. Unele dintre moleculele ei par să funcționeze ca niște chei pentru o încuietoare din nucleul celulelor, una care ajută organismul să limiteze leziunile.
Încuietoarea este NR4A1, un receptor implicat în răspunsul la stres, inflamație, metabolism și repararea țesuturilor. Cercetătorii de la Universitatea Texas A&M au descoperit că îl pot activa compușii din cafeaua preparată.
Studiul lor, publicat în revista Nutrients, a identificat astfel o cale biologică prin care s-ar putea explica, în parte, de ce cafeaua e legată de o îmbătrânire mai sănătoasă. Descoperirile nu înseamnă însă că băutura previne îmbătrânirea sau bolile la oameni.
„Cafeaua este consumată pe scară largă în întreaga lume. Are efecte benefice bine documentate asupra oamenilor, similare cu cele ale dietei mediteraneene”, a declarat pentru publicația Newsweek, Robert S. Chapkin, colaborator la studiu și membru distins al Societății Americane de Nutriție.
Cercetări anterioare au asociat cafeaua, una dintre cele mai consumate băuturi din lume, cu un risc mai scăzut de boli cronice, iar noile descoperiri ar putea aduce o parte din explicație. Potrivit autorilor, studiul oferă „una dintre primele legături directe” între cafea și NR4A1, o proteină studiată frecvent pentru rolul ei în îmbătrânire și boli.
Printre autori se află dr. Stephen Safe, profesor distins la Facultatea de Medicină Veterinară și Științe Biomedicale a Universității Texas A&M. „Efectele benefice ale cafelei asupra sănătății sunt binecunoscute. Ce am demonstrat noi este că unele dintre aceste efecte pot fi legate de felul în care compușii din cafea interacționează cu acest receptor, implicat în protejarea organismului împotriva leziunilor provocate de stres”, a declarat Safe într-un comunicat de presă.
Acizii cafeic, clorogenic și ferulic, cheile din cafea
Comparația cu cheile îi aparține lui Chapkin. Acesta a explicat că NR4A1 este un „receptor nuclear”, de care moleculele mici din cafea se pot lega ca o cheie introdusă într-o încuietoare.
„NR4A1 este încuietoarea, iar cafeaua conține cheile. Odată ce NR4A1 se leagă de moleculele mici derivate din cafea, de exemplu acidul cafeic, acidul clorogenic și acidul ferulic, i se modulează capacitatea de a se lega de ADN și de a regla expresia anumitor gene în nucleul celulei. Asta explică parțial cum poate cafeaua să îmbunătățească sănătatea umană și să reducă riscul mai multor boli cronice asociate îmbătrânirii”, a spus Chapkin.
Fără NR4A1, efectul protector dispare
Cercetătorii au constatat că mai mulți compuși din cafea, printre care acidul cafeic și alți compuși polifenolici, se leagă de NR4A1 și îi influențează activitatea. În modelele de laborator, aceste substanțe au redus deteriorarea celulară și au încetinit creșterea celulelor canceroase.
Când NR4A1 a fost îndepărtat din celule, efectele protectoare au dispărut. „Dacă aproape orice țesut suferă o leziune, NR4A1 răspunde ca să reducă deteriorarea. Dacă receptorul este eliminat, leziunile sunt mai grave”, a explicat Safe în comunicat.
Autorii au precizat însă că studiul a fost unul mecanicist: a examinat procesele biologice, fără să demonstreze o relație directă de cauză-efect la oameni.
Cafeina, posibil pe plan secund
Cafeina s-ar putea să nu fie factorul principal: în modelele cercetătorilor, alți compuși naturali din cafea au părut mai activi. „Ce spunem noi este că cel puțin o parte din beneficiile cafelei pentru sănătate ar putea veni din legarea de acest receptor și din activarea lui”, a adăugat Safe.
Chapkin a spus că el nu bea cafea, spre deosebire de Safe. „Eu beau ceai, iar ceaiul conține și el molecule mici bioactive care pot modula funcția NR4A1”, a precizat el.
O parte din explicație
Studiul pune cap la cap două lucruri cunoscute: asocierea dintre cafea și un risc mai scăzut de boli cronice și rolul lui NR4A1 în îmbătrânire și boli.
Unele molecule din cafea, nu neapărat cafeina, se leagă de acest receptor, care ajută țesuturile să limiteze deteriorarea. Odată legate, ele pot modifica modul în care receptorul reglează anumite gene. Mecanismul ar putea explica o parte din beneficiile asociate cafelei, dar nu dovedește că băutura îi ferește pe oameni de îmbătrânire sau de boli.
„Mai e încă mult de lucru. Am stabilit legătura, dar trebuie să înțelegem mai bine cât de importantă este”, a avertizat Safe.
Receptorul interesează echipa lui Safe și dincolo de cafea. Cercetătorii studiază compuși sintetici care vizează NR4A1 mai eficient decât cei naturali din alimentație, cu scopul de a dezvolta posibile tratamente pentru cancer și alte boli.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Oamenii de știință au calculat vârsta maximă până la care poate trăi un om
Un studiu arată cele două vârste la care organismul nostru începe să se deterioreze – și nu este un proces treptat
2-3 cești de cafea pe zi, asociate cu un risc semnificativ mai mic de demență
Ar putea creierul uman să fie conservat și readus la viață cândva? Un sondaj printre medici dă o șansă de 25,5%
