Viața oferă puține garanții, dar una e sigură: la un moment dat, se termină. Datele Oficiului Național de Statistică din Marea Britanie indică o speranță medie de viață de 79,9 ani pentru bărbați și de 83,0 ani pentru femei, însă cercetătorii care studiază durata de viață a omului estimează că am putea trăi mult mai mult.
Potrivit unui nou studiu, realizat de un grup de experți, limita maximă a vieții omenești este de 190 de ani, o cifră uimitoare. Doar că vine cu o condiție: este valabilă numai într-un scenariu teoretic, în care medicina ar putea trata toate mecanismele îmbătrânirii, cu excepția erorilor care se adună în ADN-ul nostru.
O viață atât de lungă ar avea și dezavantajele ei: întrebarea „ce gătim la cină?“, repetată în fiecare seară timp de aproape două secole, riscă să devină plictisitoare. Pentru cei cărora le surâde ideea de a trăi cât mai mult, vestea ar putea fi totuși binevenită.
Erori la fiecare diviziune celulară
Explicația cifrei pornește de la ceea ce au descoperit experții de la Institutul Skolkovo de Știință și Tehnologie din Rusia: pe măsură ce îmbătrânim, în ADN-ul nostru se acumulează mutații aleatorii. La nivel biologic elementar, schimbările aduse de vârstă merg de la scurtarea „capetelor“ lanțurilor de ADN, numite telomeri, până la pierderea capacității celulelor de a elimina deșeurile din organism.
Cercetătorii au analizat însă în detaliu singurul aspect care, într-un fel sau altul, ne va pune cu siguranță capăt vieții: micile erori numite mutații somatice, care apar în ADN de fiecare dată când o celulă se divide. Cele mai multe sunt inofensive, dar ocazional pot da naștere unor modificări care provoacă cancer. Adunate în timp, ele ajung totuși să afecteze funcționarea celulelor, ceea ce duce la insuficiența organelor și, în final, la moarte.
Mutațiile somatice pun deci, în cele din urmă, o limită vieții omului și exclud posibilitatea nemuririi. Echipa de cercetare a studiat însă cât ar putea trăi, teoretic, cineva dacă toate celelalte procese ale îmbătrânirii ar fi eliminate sau ar putea fi tratate.
Între 146 și 194 de ani, în funcție de model
„Cât ar trăi un om care a depășit toate mecanismele îmbătrânirii, cu excepția mutațiilor somatice?“ — aceasta e întrebarea pusă de autorul principal al studiului, dr. Dmitrii Kriukov.
Ca să afle răspunsul, cercetătorii au construit un model în care îmbătrânirea umană e determinată exclusiv de aceste mutații. „Modelul nostru estimează cum anume acest proces, luat separat, afectează durata de viață, prin epuizarea treptată a celulelor din toate țesuturile“, a explicat Kriukov.
„Dacă medicina ar putea trata orice în afară de aceste mutații somatice, durata medie de viață ar fi cuprinsă între 146 și 194 de ani, în funcție de modelul exact folosit. Nu e o sentință implacabilă. Scoate însă în evidență faptul că mutațiile somatice, deși surprinzător de slabe ca factor de îmbătrânire de sine stătător, pot deveni critice atunci când se combină cu alte mecanisme“, a continuat cercetătorul.
Inima și creierul, verigile slabe
Cifrele nu înseamnă însă că oamenii vor ajunge curând să trăiască 190 de ani, pentru că unele organe reușesc să țină piept îmbătrânirii mai bine decât altele. Cercetarea a descoperit, de exemplu, un contrast între organe: celulele din piele și din ficat sunt înlocuite continuu cu altele noi, așa că aceste organe pot funcționa mai multă vreme. Celulele din inimă și din creier, în schimb, sunt în mare parte de neînlocuit și vor continua să acumuleze mutații, indiferent de circumstanțe.
Pentru cei care caută secretul nemuririi, toate acestea ar putea fi dezamăgitoare: chiar dacă medicina ar trata orice altă cauză a îmbătrânirii, erorile s-ar aduna în continuare în celulele inimii și ale creierului. Printre ei se numără și Bryan Johnson, miliardar american și biohacker. Antreprenorul, în vârstă de 49 de ani, a ajuns în prim-planul presei datorită metodelor sale excentrice de combatere a îmbătrânirii: a cheltuit milioane de dolari încercând să-și prelungească viața și să-și reducă vârsta biologică la cea a unui tânăr de 18 ani.
Pe un alt front, Life Biosciences, un grup de cercetare cu sediul în SUA, a primit prima aprobare din partea FDA pentru un studiu clinic pe oameni menit să investigheze procesul de întinerire. Este vorba de un tratament inovator aplicat la nivelul ochiului, prin care cercetătorii încearcă să repare leziunile nervului optic cauzate de glaucom și de NAION, o afecțiune în care fluxul de sânge către nerv e redus, ceea ce duce la pierderea bruscă și nedureroasă a vederii. Studiul este privit ca o ocazie de a testa dacă o astfel de terapie de întinerire poate inversa efectele bolii.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Un studiu arată cele două vârste la care organismul nostru începe să se deterioreze – și nu este un proces treptat
2-3 cești de cafea pe zi, asociate cu un risc semnificativ mai mic de demență
Ar putea creierul uman să fie conservat și readus la viață cândva? Un sondaj printre medici dă o șansă de 25,5%
Cercetătorii au încercat să provoace întâlniri cu fantome într-o cameră special amenajată. Apoi lucrurile au luat o întorsătură ciudată
