Oamenii se bazează zilnic pe medici, profesori, politicieni și alți profesioniști, dar nu îi privesc pe toți cu aceeași încredere. Într-un sondaj desfășurat în 31 de țări, medicii au ieșit pe primul loc, iar politicienii pe ultimul: doar 13% dintre respondenți îi consideră demni de încredere, iar 61%, nedemni.
Datele vin din Ipsos Global Trustworthiness Index 2026, un sondaj online la care au răspuns 23.537 de adulți, între 19 iunie și 3 iulie 2026. Cele 20 de profesii evaluate se despart net: unele inspiră mult mai multă încredere decât altele, iar diferențe izbitoare apar chiar între meserii din domenii asemănătoare.
Clasamentul nu folosește direct aceste procente, ci un scor net. Respondenții au spus despre fiecare profesie și grup dacă îi consideră demni de încredere sau nu în țara lor. Scorul net se obține scăzând procentul celor care spun „nu” din procentul celor care spun „da”: la politicieni, 13% minus 61% dă −48. Un scor pozitiv înseamnă că încrederea depășește neîncrederea, unul negativ, invers. Astfel, +43 nu înseamnă că 43% dintre oameni au încredere, ci că cei încrezători îi depășesc pe ceilalți cu 43 de puncte procentuale.
Medicii, oamenii de știință și profesorii, pe podium în 27 de țări din 31
Medicii conduc clasamentul cu +43, urmați îndeaproape de oamenii de știință, cu +42, și de profesori, cu +37. Tiparul se repetă remarcabil de constant de la o țară la alta: potrivit Ipsos, aceleași trei profesii ocupă primele trei locuri în 27 dintre cele 31 de țări din sondaj.
Între ele și următoarea profesie, distanța e mare. Militarii, pe locul al patrulea, au +16, cu 21 de puncte procentuale mai puțin decât profesorii. De aici, scorurile scad spre zero: antrenorii personali au +10, antreprenorii din tehnologie +6, iar judecătorii și polițiștii câte +5. Avocații ajung exact la zero, adică cei care îi consideră credibili sunt la fel de mulți ca aceia care nu au încredere în ei.
Politicienii și influencerii, la coada clasamentului
Cu acel −48, politicienii sunt cel mai puțin credibil grup din sondaj. Influencerii de pe rețelele sociale vin imediat după, cu −44, iar miniștrii sunt pe locul al treilea de la coadă, cu −37.
Scepticismul nu se oprește la politică. Directorii din publicitate (−26) sunt și ei aproape de coada clasamentului, iar jurnaliștii și bancherii, cu câte −10, primesc mai multe evaluări negative decât pozitive. Cel mai pronunțat rămâne însă contrastul dintre politicieni și medici, aflați la capete opuse: îi despart 91 de puncte procentuale.
Și în cine nu?
Unde sunt jurnaliștii și polițiștii? Vezi locurile 6–15
În România, neîncrederea în politicieni e cea mai mare din sondaj
În niciuna dintre cele 31 de țări neîncrederea în politicieni nu e mai mare decât în România. Potrivit datelor Ipsos pe țări, 83% dintre respondenții de aici îi consideră nedemni de încredere, iar doar 8%, credibili.
Nici la încrederea de ansamblu lucrurile nu stau mai bine. Ipsos a calculat pentru fiecare țară un indice care pune laolaltă scorurile nete ale tuturor profesiilor: cu cât indicele e mai mic, cu atât respondenții de acolo sunt mai neîncrezători în general. România și Polonia închid acest clasament, amândouă cu −17.
Primele trei locuri le ocupă totuși și aici aceleași profesii ca în majoritatea țărilor, doar în altă ordine: 54% dintre respondenți îi consideră credibili pe oamenii de știință, 45% pe medici și 43% pe profesori.
Cifrele despre România vin cu o precizare. Eșantionul a avut aproximativ 500 de persoane, iar Ipsos avertizează că oamenii din cadrul sondajului sunt mai des de la oraș, mai educați sau mai înstăriți decât populația în general. Rezultatele reflectă, prin urmare, mai degrabă opiniile acestei părți a societății. Pentru un eșantion de această mărime, Ipsos estimează o precizie de plus sau minus 5 puncte procentuale: valoarea reală poate fi cu până la 5 puncte mai mare sau mai mică.
Funcționarii trec înaintea miniștrilor, influencerii rămân mult în urma jurnaliștilor
În media celor 31 de țări, funcționarii publici și angajații din administrație au un scor de −9, în timp ce miniștrii au −37. Cele 28 de puncte dintre ei sugerează că respondenții deosebesc administrația publică de conducerea politică.
O separare asemănătoare apare în mass-media. Prezentatorii de știri TV (−3) au un scor ușor mai bun decât jurnaliștii (−10), însă influencerii de pe rețelele sociale (−44) sunt mult sub ambele grupuri. Distanța arată cât de diferit sunt percepute rolurile din mass-media.
Aproape peste tot, în vârf se regăsesc medicii, oamenii de știință și profesorii. Mai jos, încrederea diferă considerabil chiar între profesii din aceleași instituții sau industrii. Exemplele din administrație și din presă sugerează că oamenii nu îi bagă pe toți în aceeași oală: funcționarul e judecat altfel decât ministrul, iar prezentatorul de știri, altfel decât influencerul. Toate aceste scoruri sunt însă medii calculate pe cele 31 de țări, în care fiecare țară cântărește la fel, oricâți locuitori ar avea. Nu sunt, deci, o estimare globală, în care țările mai populate să conteze mai mult.
Ce mai e nou în Cultură și Societate?
Specialiștii au clasat cele 5 amenințări cu cele mai mari șanse să pună capăt omenirii și 5 scenarii care ne-ar salva: ceva e mai aproape decât s-ar crede
Mihaela Runceanu, profesoara Mădălinei Manole, ucisă la 34 de ani în propria garsonieră: ucigașul și-a refăcut viața
Misterul asasinării Indirei Gandhi, femeia care a condus India, de către propriile gărzi de corp
Te trezești la ora 3 dimineața în fiecare noapte? Ce spun specialiștii în somn
