Institutul de Cercetare a Prognozelor a adunat 80 de experți în riscuri globale și 89 de superprognozatori, adică oameni cu un istoric dovedit de predicții corecte. Le-a cerut o estimare grea: ce șanse are omenirea ca, până în anul 2100, o catastrofă să ucidă peste 10% din populația lumii în cel mult cinci ani. La mediană, experții au răspuns cu 20%, iar superprognozatorii cu 9%.
Pentru dispariția completă a omenirii, cifrele scad mult: 6% la experți și 1% la superprognozatori. Riscul nu se împarte însă egal. Unele scenarii au șanse infime, altele sunt îngrijorător de mari, iar câteva nici nu sunt amenințări, ci tehnologii care ne-ar putea salva.
Urmează 5 amenințări și 5 astfel de tehnologii, fiecare cu cele mai bune cifre disponibile. Estimările vin din surse diferite și au orizonturi diferite, așa că la fiecare cifră e precizat ce anume măsoară.
1. Un război nuclear
Războiul din Ucraina continuă, iar în noiembrie 2024 Rusia și-a revizuit doctrina nucleară. Agresiunea unei țări fără arme nucleare, dacă e sprijinită de o putere nucleară, e considerată acum un atac al ambelor state, iar o lovitură aeriană masivă cu rachete sau drone poate justifica un răspuns nuclear. Cu câteva luni înainte, serviciile americane de informații semnalaseră că Moscova dezvoltă o armă antisatelit amplasată în spațiu, posibil cu o componentă nucleară. Casa Albă a confirmat că un astfel de sistem ar încălca Tratatul spațiului cosmic din 1967.
Distrugerea reciprocă asigurată a menținut până acum echilibrul, dar o singură lansare ar putea porni o reacție în lanț scăpată de sub control. Un atac asupra unui oraș precum New York ar ucide pe loc milioane de oameni, iar supraviețuitorii ar avea de înfruntat boala de radiații și cancerul. Efectele ar depăși însă cu mult orașele lovite: un studiu publicat în 2022 în revista Nature Food a estimat că un război între SUA și Rusia ar ridica în atmosferă circa 150 de milioane de tone de funingine. Dacă producția mondială de alimente ar scădea cu 90%, foametea provocată de iarna nucleară ar putea ucide aproximativ 5 miliarde de oameni.
În turneul Institutului de Cercetare a Prognozelor, superprognozatorii au estimat la 4% șansa unei catastrofe nucleare până în 2100, iar experții în domeniul nuclear la 8%. Pentru dispariția omenirii din cauza armelor nucleare, cifrele au fost mult mai mici: 0,074% și, respectiv, 0,55%. Pe platforma de prognoză Metaculus, comunitatea dă 25% șanse ca o armă nucleară să fie detonată ca act de război până în 2050.
2. Un al treilea război mondial
Un conflict nuclear total poate părea puțin probabil, dar un război global e altă discuție. În Orientul Mijlociu continuă războiul SUA și al Israelului cu Iranul, cu lupte și în Yemen, iar Rusia și Ucraina sunt tot în război. Oricare dintre aceste conflicte ar putea escalada dacă ar intra în joc și alte state. Războiul modern se poartă tot mai mult cu drone și lovituri de la distanță, ceea ce îi expune pe civilii din orașe. Un conflict mondial ar putea aduce recrutare obligatorie și strămutări în masă.
Comunitatea Metaculus estimează la aproximativ 23% probabilitatea unui al treilea război mondial înainte de 2050. Întrebarea de pe platformă definește un astfel de război ca un conflict care implică state cu peste 30% din PIB-ul mondial sau cu peste jumătate din populația lumii și face peste 10 milioane de morți.
Stephen Clare, analist la publicația 80,000 Hours, a estimat separat șansa unui război mult mai mic, dar tot între marile puteri: cel puțin 1.000 de morți pe câmpul de luptă într-un an, cu SUA, China, Rusia sau India de fiecare parte. Acesta estimează aproximativ o șansă din trei până în 2050 și ajunge la concluzia că un astfel de război este mai probabil decât s-ar crede.
3. O pandemie provocată de un virus modificat în laborator
În 2011, cercetătorii au modificat virusul gripei aviare H5N1 astfel încât să se transmită prin aer între dihori. Rezultatul a stârnit temeri că un patogen creat în laborator ar putea scăpa sau ar putea fi eliberat intenționat. Miza e mare: de la începutul lui 2003 până în august 2026, Organizația Mondială a Sănătății a înregistrat 1.000 de cazuri umane confirmate de H5N1, dintre care 479 mortale, adică o rată de deces de 47,9%. Rata reală e probabil mai mică, fiindcă multe cazuri ușoare nu sunt depistate.
Pandemia de COVID-19 a arătat deja cât de repede poate un virus să dea totul peste cap. Unul mai letal ar aduce panică, lipsuri și tulburări sociale la o scară pe care n-am mai cunoscut-o.
Aici estimările diferă enorm de la un cercetător la altul. Superprognozatorii din turneul FRI au dat 0,8% șanse unei catastrofe provocate de patogeni creați de om până în 2100 și doar 0,01% dispariției omenirii pe această cale. Toby Ord, cercetător la Oxford, estimează în cartea The Precipice o șansă din 30 ca o pandemie creată de om să provoace o catastrofă existențială în acest secol.
4. Contactul cu extratereștrii
Nimeni n-a confirmat până acum existența vieții extraterestre. Ecuația lui Drake, formulată în 1961, încearcă să estimeze câte civilizații capabile să comunice ar putea exista în Calea Lactee. Mai mulți dintre factorii ei sunt însă necunoscuți și pot varia cu multe ordine de mărime, așa că ecuația nu permite concluzii ferme.
Pentru șansa ca un contact să afecteze dramatic omenirea nu există nicio estimare științifică serioasă. Dacă extratereștrii ar sosi totuși, deznodământul ar putea merge de la o invazie ostilă până la un contact pașnic, iar guvernele ar aplica protocoale de urgență cât timp evaluează amenințarea.
5. Un asteroid ca acela care a dus la dispariția dinozaurilor
Acum 66 de milioane de ani, un asteroid de circa 10 kilometri a lovit zona Chicxulub, în Mexic. A lăsat un crater de aproximativ 200 de kilometri și a dus la dispariția dinozaurilor. Un impact de asemenea mărime se produce, în medie, o dată la 100 de milioane de ani. Pentru un asteroid de un kilometru, suficient pentru o catastrofă globală, cercetătorii NASA estimează un interval mediu de circa 700.000 de ani.
Partea bună e că astronomii știu unde se află aproape toți acești giganți. Potrivit NASA, au fost identificate circa 95% dintre obiectele de peste un kilometru care trec prin apropierea Pământului. Un studiu publicat în revista Nature în 2023 notează că niciun asteroid cunoscut nu amenință Pământul în cel puțin următorul secol.
Un asteroid poate fi chiar deviat: în 2022, sonda DART a NASA a lovit asteroidul Dimorphos, lat de circa 150 de metri, și i-a scurtat orbita cu 33 de minute.
Specialiștii estimează că șansa unui impact de mărimea celui de la Chicxulub în următorii 100 de ani e de aproximativ 1 la 150 de milioane. Superprognozatorii FRI au dat tuturor riscurilor naturale la un loc doar 0,05% șanse să provoace o catastrofă până în 2100.
6. Avântul energiei nucleare curate
A doua jumătate a listei, cea a scenariilor care ne-ar putea salva, începe tot cu nuclearul. Energia nucleară poate alimenta sisteme de inteligență artificială, programe spațiale și soluții pentru climă fără emisii de gaze cu efect de seră, iar o folosire mult mai largă a ei ar grăbi dezvoltarea tehnologică.
Inteligența artificială consumă enorm de multă electricitate, iar centrele de date au nevoie de curent 24 de ore din 24, indiferent dacă bate vântul sau e soare. O singură centrală nucleară poate livra sute de megawați, așa că marile companii de tehnologie au început să mizeze pe ea.
În septembrie 2024, Microsoft a semnat un contract prin care se obligă să cumpere energia unui reactor de la Three Mile Island, centrala americană cunoscută pentru accidentul din 1979. Contractul a făcut posibilă investiția de circa 1,6 miliarde de dolari necesară pentru repornire. Google s-a înțeles cu Kairos Power pentru maximum 500 de megawați din reactoare modulare mici, livrați până la începutul anilor 2030. Amazon a investit peste 250 de milioane de dolari în compania X-energy.
Promisiunea are însă o limită: centralele nucleare se construiesc greu și încet, iar până când reactoarele noi vor funcționa, centrele de date vor merge cel mai probabil pe gaz natural.
7. Geoingineria, între miliardari și guverne
Pe măsură ce planeta se încălzește, ideea de a reflecta înapoi în spațiu o parte din lumina soarelui câștigă teren. Una dintre metode ar fi împrăștierea de dioxid de sulf în stratosferă, pentru a imita răcirea care urmează marilor erupții vulcanice, conform MIT Technology Review. Astfel de intervenții ar putea ajuta ca încălzirea să rămână sub 1,5 grade Celsius. Ar putea avea însă și efecte neprevăzute, de la recolte compromise și dezastre naturale până la o vreme tot mai rea.
Ideea a ieșit deja din laborator. Startupul american Make Sunsets a lansat din 2022 peste 120 de baloane cu dioxid de sulf și vinde „credite de răcire“. Agenția americană pentru Protecția Mediului i-a cerut oficial informații despre această activitate. Programul de cercetare al Universității Harvard în acest domeniu, finanțat printre alții de Bill Gates, a desfășurat proiectul SCoPEx, abandonat în urma dezaprobării publicului. În 2025, agenția britanică ARIA a anunțat 57 de milioane de lire sterline pentru 21 de proiecte. Din această sumă, circa 24,5 milioane merg spre experimente în aer liber, controlate și la scară mică.
Criticii au rezerve serioase: Raymond Pierrehumbert, de la Universitatea Oxford, a avertizat că geoingineria solară are implicații profunde pentru întreaga societate și că finanțarea britanică creează un precedent periculos.
8. Bacteriile care se hrănesc cu dioxid de carbon
În 2019, o echipă condusă de Ron Milo, de la Institutul Weizmann din Israel, a obținut o tulpină de E. coli care își produce întreaga biomasă din dioxid de carbon, în loc de zahăr. Au fost necesare modificări genetice și aproape un an de evoluție dirijată în laborator. Primele celule capabile să trăiască doar cu CO₂ au apărut după circa 200 de zile, într-o atmosferă cu de 250 de ori mai mult dioxid de carbon decât aerul obișnuit. Energia o iau dintr-o altă substanță, formiatul.
Produse la scară mare, astfel de bacterii ar putea ajuta la curățarea atmosferei și la reducerea dependenței de combustibilii fosili. Tehnologia e însă încă departe de acest obiectiv. Bacteriile modificate se înmulțesc o dată la 18 ore, față de 20 de minute la E. coli obișnuită, iar consumul de formiat eliberează mai mult CO₂ decât reușesc ele să fixeze, conform publicației Phys.org. Pentru producția de combustibili sau de hrană din CO₂, ideea rămâne promițătoare, dar trecerea la scară industrială cere încă multă cercetare.
9. Roboții care preiau treburile casei
Robotica avansează repede. Compania Dyson a brevetat un câine-robot care ar putea aspira, tunde iarba și uda plantele, iar robotul Mobile ALOHA, dezvoltat la Universitatea Stanford, a fost prezentat gătind și făcând ordine.
Un umanoid casnic e deja la vânzare. În octombrie 2025, compania 1X a deschis precomenzile pentru NEO, un robot de 1,68 metri făcut pentru treburile casei. Costă 20.000 de dolari sau un abonament de 499 de dolari pe lună, iar livrările în SUA erau programate pentru 2026 . NEO poate primi o listă de treburi de făcut la ore stabilite. Sarcinile mai complicate sunt însă ghidate de la distanță de angajați ai companiei, care pot vedea anumite zone din locuință. Robotul care face singur toată treaba din casă și, eventual, ține companie a ieșit, așadar, din filme, dar încă nu e complet autonom și nici ieftin.
10. Revoluția inteligenței artificiale
Inteligența artificială pătrunde tot mai mult în medicină, în energie și în aproape orice alt domeniu. Cu suficientă energie curată, ar putea ajuta la rezolvarea problemelor globale, la explorarea spațiului și la folosirea optimă a resurselor planetei, fără să agraveze schimbările climatice.
În cel mai mare sondaj de acest fel au fost chestionați, în anul 2023, 2.778 de cercetători care publicaseră în cele mai importante reviste și conferințe de IA. Dintre respondenți, 68,3% au spus că rezultatele bune ale unei IA superioare omului sunt mai probabile decât cele rele. Optimismul are însă rezerve: aproape jumătate dintre acești respondenți, mai exact 48%, dau totuși cel puțin 5% șanse unor rezultate extrem de grave, cum ar fi dispariția omenirii. În turneul FRI, experții în IA au estimat la 12% șansa unei catastrofe provocate de IA până în 2100, iar superprognozatorii la 2,13%.
Nuclearul revine pe listă, cu semn schimbat
Cifrele de mai sus nu se pot alinia într-un clasament. Unele privesc o catastrofă până în 2100, altele un război până în 2050, iar pentru asteroizi se vorbește de intervale de sute de mii sau chiar de milioane de ani. Tabloul general e totuși limpede: pericolele naturale, cele preferate de filme, au cele mai mici șanse, iar cele mai mari cifre țin de oameni și, mai ales, de război.
Nuclearul apare însă de două ori. O dată ca amenințare, cu 4–8% șanse de catastrofă până în 2100. A doua oară ca soluție, pentru că marile companii de tehnologie repornesc reactoare și investesc în altele noi ca să-și alimenteze centrele de date pentru inteligență artificială. Dacă reactoarele vor fi gata la timp, energia de care omenirea se teme de peste opt decenii ar putea pune în mișcare tocmai tehnologia de la care cei mai mulți cercetători în IA așteaptă mai degrabă rezultate bune decât rele.
Ce mai e nou în Cultură și Societate?
Clasament: cele mai de încredere și cele mai puțin de încredere profesii în 2026. În cine au încredre românii și în cine nu
Mihaela Runceanu, profesoara Mădălinei Manole, ucisă la 34 de ani în propria garsonieră: ucigașul și-a refăcut viața
Misterul asasinării Indirei Gandhi, femeia care a condus India, de către propriile gărzi de corp
Te trezești la ora 3 dimineața în fiecare noapte? Ce spun specialiștii în somn
