De ce decidem să ne apropiem de alte persoane? Conform unui nou studiu realizat de Universitatea Ebraică din Ierusalim, răspunsul ar putea începe să se contureze în creier cu câteva secunde înainte ca orice mișcare să aibă loc. Identificarea acestei semnături neuronale nu doar că explică motivația socială la animale, dar oferă indicii esențiale despre mecanismele care reglează sau perturbă comportamentul social uman.
Studiul a descoperit un fapt fascinant: comportamentul social este precedat de un model distinctiv de activitate care se răspândește în creier. Cercetătorii au constatat, de asemenea, că intensitatea acestui model neuronal este legată de cât de motivat social este un individ.
Cercetarea a fost condusă de dr. Lilach Avitan și realizată de doctorandul Imri Lifshitz, alături de alți membri ai laboratorului Avitan de la Centrul Edmond și Lily Safra pentru Științele Creierului (ELSC), laborator care funcționează în cadrul Universității Ebraice din Ierusalim.
Urmărirea deciziilor sociale în timp real
Pentru a investiga modul în care creierul transformă informațiile sociale în acțiune, cercetătorii au folosit peștele zebră, un organism model care permite oamenilor de știință să monitorizeze activitatea creierului la nivelul celulelor individuale. Peștele zebră (Danio rerio) este un organism model esențial în neuroștiințe, deoarece creierul său translucid în stadiul larvar le permite oamenilor de știință să cartografieze activitatea rețelelor neuronale complexe în timp real.
Echipa a creat un nou sistem experimental în care un pește observa și răspundea la un alt pește care înota în apropiere. În timp ce se întâmpla acest lucru, cercetătorii au înregistrat în timp real activitatea din întregul creier al peștelui observator.
Această configurație le-a permis să examineze evenimentele neuronale care au dus la o decizie socială și să urmărească procesul pe măsură ce se desfășura clipă de clipă.
Ce parte a creierului controlează comportamentul social? Rolul palliumului
Cercetătorii au descoperit că, atunci când un pește era pe punctul de a înota spre un alt pește, schimbările în activitatea cerebrală începeau cu câteva secunde înainte de mișcarea propriu-zisă.
În loc să se bazeze pe o singură regiune cerebrală dedicată comportamentului social, procesul a implicat schimbări coordonate în mai multe părți ale creierului. Activitatea a crescut în pallium, o regiune cerebrală superioară asociată cu comportamente complexe. În același timp, activitatea a scăzut în alte zone ale creierului.
Împreună, aceste schimbări au creat ceea ce cercetătorii descriu ca o „stare de pre-decizie” neuronală. Acest model la nivelul întregului creier semnaliza că o acțiune socială era pe cale să aibă loc și putea fi folosit pentru a prezice comportamentul înainte ca acesta să se producă.
Activitatea cerebrală legată de impulsul social
Studiul a relevat, de asemenea, că intensitatea acestei semnături neuronale varia de la un individ la altul. Peștii care au prezentat un model la nivelul întregului creier mai puternic au avut tendința de a fi, în general, mai sociabili, sugerând că semnalul neuronal reflectă impulsul social subiacent al unui individ.
Descoperirile au evidențiat și mai mult importanța palliumului. Rezultatele sugerează că această regiune a creierului joacă un rol central în generarea motivației de a se apropia de ceilalți și de a se angaja în interacțiuni sociale.
„Acest studiu identifică o semnătură neuronală la nivelul întregului creier a apropierii sociale care apare înainte de începerea mișcării. Această semnătură prezice nu numai dacă o acțiune viitoare va fi socială, ci și cât de puternic este motivat social individul.”, a spus dr. Avitan, citat de publicația Science Daily.
Ce ar putea însemna aceste descoperiri
Înțelegerea modului în care creierul generează comportamentul social ar putea ajuta cercetătorii să explice mai bine de ce unii indivizi sunt în mod natural mai sociabili decât alții.
Deoarece structuri cerebrale similare contribuie la comportamentul social la multe specii, descoperirile ar putea oferi, de asemenea, indicii despre funcția socială umană și despre condițiile în care comportamentul social este alterat sau perturbat. În definitiv, descifrarea acestor „stări de pre-decizie” deschide noi orizonturi de cercetare, demonstrând că deciziile sociale pe care le luăm sunt arhitecturate în creier cu mult înainte ca noi să fim conștienți de ele.
Studiul a fost publicat în jurnalul științific Nature Communications.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Oamenii care par buni vânători-culegători sunt preferați ca prieteni, arată un studiu
O grăsime alimentară obișnuită poate favoriza diabetul de tip 2, în timp ce alta ajută la combaterea lui
De ce aceeași leziune a ADN-ului provoacă cancer doar la unele persoane — genele moștenite ar putea explica diferența
Un nou aliaj, de până la 10 ori mai rezistent decât oțelul, se îndoaie în loc să crape. Care este utilitatea sa
