La ora 05:47 și 33 de secunde, în dimineața de 24 mai 2004, pământul s-a deschis la marginea comunei Mihăilești, în județul Buzău. Unda seismică a ajuns până la Hârșova, în județul Constanța. În aer s-a ridicat o ciupercă de fum la zeci de metri, ca după o explozie nucleară.
Cu 50 de minute mai devreme, un autotren răsturnat ardea liniștit pe DN2, cu două cauciucuri cuprinse de flăcări. Atât avusese timp să raporteze căpitanul de pompieri prin stație – că ard două cauciucuri – înainte ca firul telefonic să se rupă brusc.
Astăzi se împlinesc exact 22 de ani de la cel mai grav accident rutier al României postdecembriste. Explozia de la Mihăilești, produsă pe DN2 în județul Buzău, a ucis 18 oameni — șapte pompieri, doi jurnaliști, șoferul camionului și mai mulți săteni — și a rănit alți 13.
Apelul de la 4:57 și cele 20 de tone
La ora 04:57, dispeceratul Grupului de Pompieri Buzău primește un apel. Un autocamion s-a răsturnat pe drumul expres E85, ruta București–Moldova, la intrarea în comuna Mihăilești.
Încărcătura: 20 de tone de azotat de amoniu.
Cei 400 de saci proveneau de la Combinatul Chimic Doljchim din Craiova. Azotatul de amoniu este un îngrășământ uzual, dar la supraîncălzire — sau în contact cu motorina scursă din rezervor, cum a stabilit ulterior ancheta — devine un exploziv extrem de puternic.
Șoferul sună imediat la numărul de urgență. Camionul ia foc. Două autospeciale ajung la fața locului 20 de minute mai târziu și încep să stingă incendiul. Sosește și o echipă de televiziune, care începe să filmeze pentru un jurnal de știri – Ionuț Barbu și Elena Popescu, de la Antena 1. Sătenii curioși se strâng în jurul accidentului.
La ora 05:47, o mică explozie izbucnește în cabina camionului. Două minute mai târziu, o a doua detonație rade tot ce e în jur.
„Parcă un meteorit lovise pământul, un crater cât un bloc masiv s-a format”
Colonelul Ionuț Măcelaru, specialist în cadrul Compartimentului Management Stări Excepționale al ISU, a reconstituit secundă cu secundă ce s-a întâmplat în acele zeci de minute. Mărturia lui este, până astăzi, cea mai exactă cronică a tragediei:
„La ora 4,57 în dimineaţa zilei de 24 mai 2024, Dispeceratul Grupului de pompieri Buzău se primeşte un apel telefonic prin care se anunţă că la intrarea în localitatea Mihăileşti, pe DN2(E85) s-a răsturnat un autotren care circula pe direcţia Urziceni-Buzău şi că o roată este în mijlocului drumului şi a luat foc…Domnul căpitan Mihalache Doru Mihai, în calitate de comandant al gărzii de intervenţie, efectuează recunoaşterea. Raportează la Dispecerat următoarele date: ‘Am ajuns. Este vorba despre un incendiu, ard două cauciucuri la puntea dublă, acum realizăm dispozitivul de intervenţie. Trimit o maşină la bază’. Atât apucă să spună pentru că în acel moment se aude o explozie puternică în receptorul telefonului din Dispecerat. Pământul se cutremură, unda seismică se resimte la Hârşova-Constanţa. La ora 5,47,33 explozia rade tot ce este în apropiere… În aer s-a ridicat o ciupercă imensă de fum ca după o explozie nucleară, la zeci de metri. Parcă un meteorit lovise pământul, un crater cât un bloc masiv s-a format. Craterul a avut o rază de 40 metri şi o adâncime de 12,5 metri. Din camionul încărcat cu azotat de amoniu nu a mai rămas nimic, fiarele contorsionate au fost aruncate la 300 de metri depărtare. O piesă de câteva zeci de kilograme a fost aruncată la 1,5 kilometri depărtare, a spart acoperişul unei case şi s-a înfipt în sufrageria unui localnic”
Bilanțul: 18 morți, 13 răniți, două victime identificate prin ADN
Cifrele exacte ale dezastrului, așa cum au fost consemnate ulterior:
- 18 persoane decedate, printre care 7 pompieri, 2 jurnaliști de la Antena 1 (Ionuț Barbu și Elena Popescu), șoferul camionului și mai mulți săteni;
- 13 răniți;
- 2 victime identificate prin teste ADN – șoferul camionului și unul dintre pompieri;
- Crater raportat inițial la 6,5 metri adâncime; conform datelor ISU prezentate de col. Măcelaru, dimensiunile au fost de 12,5 metri adâncime și 40 de metri rază;
- Resturi umane și fragmente împrăștiate pe o rază de câteva sute de metri;
- O piesă de câteva zeci de kilograme aruncată la 1,5 km depărtare, a spart acoperișul unei case și s-a oprit într-o sufragerie;
- Pagube materiale: aproximativ 70.000 de euro.
Pompierul care a coborât pe partea dreaptă și a fost găsit pe partea stângă
Printre răniți s-a aflat Marian Simi Ilie. Pompier, ajunsese la fața locului cu echipajul căpitanului Mihalache. Apucase să pună un singur picior pe scara mașinii când a venit detonația. Șoferul rămăsese la volan. Ceilalți colegi coborau pe partea cealaltă. Pe el l-au salvat ușa autospecialei și cei 9.000 de litri de apă din rezervor.
A intrat în comă timp de trei zile. A pierdut un picior.
„Când am ajuns aici am apucat doar să cobor pe scara maşinii, şoferul rămânând la volan şi ceilalţi colegi coborând au murit. Pe mine m-a protejat uşa maşinii şi 9.000 litri de apă. Nu ştiu cum am ajuns de pe partea dreaptă, pe partea stângă. Îmi aduc aminte cum curgea foarte mult sânge, nu ştiam ce se întâmplase, că nu mai am un picior. Am fost conştient când a venit Ambulanţa şi m-a luat. Am intrat în comă trei zile. Durerea este foarte mare şi acum, eu am şi traume fizice, alea psihice nu mai zicem”
Cine a fost vinovat de explozia de la Mihăilești
Ancheta a stabilit trei vinovați: Ion Gherghe, fost director al Combinatului Doljchim din Craiova, care a produs azotatul de amoniu, și administratorii celor două firme care au asigurat transportul fără măsuri de siguranță — Mihai Gună (Mihtrans SRL) și Ionel Ionuț Neagoe (Ney Transport SRL). Au fost acuzați de omor din culpă.
Sentința: 4 ani de închisoare pentru fiecare dintre cei trei vinovați
Vinovați de producerea dezastrului au fost găsiți cei trei reprezentanți ai firmelor care au asigurat transportul și livrarea azotatului de amoniu. Fiecare a fost condamnat la câte patru ani de închisoare cu executare. La aceasta s-au adăugat obligațiile de plată a despăgubirilor.
Sentința — pronunțată în 2006 de Judecătoria Focșani — a fost contestată. În 2007, Tribunalul Vrancea a achitat cei trei inculpați; un an mai târziu, Curtea de Apel Galați a admis recursul procurorilor și al părților civile și a restabilit condamnarea inițială.
Telefonul care a tăcut brusc
22 de luni mai s-au scurs peste craterul de la Mihăilești. Cronologia rămâne consemnată în arhivele ISU: cele 50 de minute dintre răsturnarea camionului și detonație.
Căpitanul Mihalache Doru Mihai a apucat să spună prin stație doar „Trimit o maşină la bază”. Apoi receptorul a tăcut. La capătul celălalt al firului, dispeceratul a auzit explozia. În anii care au urmat, normele românești de transport al substanțelor periculoase au fost rescrise, iar pe locul craterului a fost ridicat un monument de marmură unde, an de an, supraviețuitorii revin pentru a aprinde lumânări. Pământul s-a cutremurat până la malul Dunării. Iar dimineața care începuse cu un simplu incendiu la două cauciucuri s-a închis cu un crater cât un bloc și 18 oameni care nu s-au mai întors acasă.
Ce mai e nou în Cultură şi Societate?
Ioan Slavici, trimis la închisoare de 5 ori pentru ce a scris: „iubirea de oameni şi de pace a hotărât faptele mele”
Blestemul mumiei: oamenii cumpără şi vând rămășițe mumificate online, iar acestea îi pot expune la riscuri ascunse
Anda Călugăreanu, actul de curaj care a costat-o cariera: „Și-a tăiat craca de sub picioare, iar compozitorii au boicotat-o”
Născut pe potop, ajuns cel mai mare constructor român de poduri: Anghel Saligny,elevul cu medii de 6 și 7 care a uimit o țară
