Aproape jumătate din cazurile de demență ar putea fi legate de factori de risc ce pot fi schimbați pe parcursul vieții, cum ar fi fumatul și hipertensiunea arterială. Un nou studiu realizat la Universitatea din Lund a detaliat modul în care acești factori sunt asociați cu boala Alzheimer și cu demența vasculară, cele mai frecvente două cauze ale afecțiunii.
înțelegând că hipertensiunea provoacă leziuni vasculare, în timp ce diabetul accelerează acumularea proteinelor toxice, medicii pot personaliza strategiile de prevenție cu mult înainte de apariția primelor simptome de declin cognitiv.
Riscul de a dezvolta demență este dictat, pe de o parte, de elemente care nu pot fi controlate, precum vârsta, sexul și bagajul genetic. Pe de altă parte, există factori care pot fi ajustați, printre care fumatul, bolile cardiovasculare, nivelurile ridicate ale lipidelor din sânge, lipsa activității fizice, consumul de alcool, pierderea auzului și hipertensiunea arterială.
Demența nu este o singură boală, ci un ansamblu de simptome declanșate de afecțiuni diferite. Din acest motiv, riscurile pot varia semnificativ în funcție de cauza subiacentă.
O echipă de cercetători a examinat modul în care factorii de risc individuali se leagă de modificările cerebrale specifice.
„O mare parte din cercetările disponibile privind factorii de risc ce pot fi influențați nu țin cont de diferitele cauze ale demenței. Acest lucru înseamnă că am avut cunoștințe limitate despre modul în care factorii de risc individuali afectează mecanismele patologice subiacente din creier”, a explicat Sebastian Palmqvist, conferențiar în neurologie la Universitatea din Lund și medic șef la Clinica de Memorie a Spitalului Universitar Skåne.
Modificări cerebrale monitorizate pe parcursul a patru ani
Studiul a inclus aproape 500 de participanți cu o vârstă medie de 65 de ani, care nu prezentau inițial semne de deteriorare cognitivă. Cercetătorii le-au monitorizat starea de sănătate timp de patru ani, măsurând modificările apărute în substanța albă a creierului. Aceasta este formată din fibre nervoase care sunt adesea afectate în cazurile de demență vasculară.
Totodată, echipa a măsurat nivelurile de beta-amiloid și proteina tau, două proteine strâns asociate cu boala Alzheimer. Obiectivul a fost de a stabili cum se corelează în timp modificările cerebrale atât cu factorii de risc modificabili, cât și cu cei ficși.
Riscul vascular și acumularea proteinelor dăunătoare
Rezultatele au arătat că majoritatea factorilor modificabili examinați — inclusiv fumatul, bolile cardiovasculare, nivelurile ridicate de lipide din sânge și hipertensiunea arterială — au fost asociați cu deteriorarea vaselor de sânge din creier. De asemenea, acești factori au fost legați de o acumulare mai rapidă a leziunilor la nivelul substanței albe.
„Am observat că majoritatea factorilor de risc modificabili erau asociați cu leziuni ale vaselor de sânge din creier și cu o acumulare mai rapidă a așa-numitelor modificări ale substanței albe. Aceste leziuni alterează funcționarea vaselor de sânge și duc la afecțiuni vasculare cerebrale, putând conduce, în cele din urmă, la demența vasculară”, a adăugat Isabelle Glans, doctorandă la Universitatea din Lund și medic rezident în neurologie la Spitalul Universitar Skåne.
Dincolo de aspectele vasculare, cercetătorii au identificat posibile legături între anumiți factori de risc și proteinele implicate în boala Alzheimer.
Diabetul a fost asociat cu o acumulare crescută de beta-amiloid, în timp ce participanții cu un indice de masă corporală (IMC) mai scăzut au prezentat o acumulare mai rapidă a proteinei tau. Trebuie subliniat că studiul este observațional, iar experții avertizează asupra unei posibile cauzalități inverse: pierderea inexplicabilă în greutate este adesea un simptom preclinic al bolii, nu factorul declanșator. De asemenea, cercetarea a confirmat o componentă genetică majoră: pacienții purtători ai genei APOE ε4 au înregistrat o acumulare mult mai rapidă a proteinelor asociate cu Alzheimer.
„Aceste descoperiri trebuie însă investigate mai amănunțit și validate în studii viitoare”, a subliniat Glans.
Datele au fost obținute prin monitorizarea creierului cu ajutorul scanărilor RMN și PET, însă autorii notează o limitare importantă: perioada de urmărire a fost scurtă, de sub patru ani, nefiind suficientă pentru a demonstra o relație definitivă de tip cauză-efect.
Cum poate fi prevenită sau întârziată demența prin intervenție timpurie?
Adoptarea unor obiceiuri sănătoase și gestionarea riscurilor care pot fi modificate ar putea contribui la întârzierea apariției simptomelor.
Această abordare este cu atât mai importantă cu cât multe persoane diagnosticate cu demență prezintă mai mult de un singur tip de patologie cerebrală, având adesea atât leziuni vasculare, cât și modificări asociate cu boala Alzheimer.
Prin urmare, îmbunătățirea sănătății vasculare și metabolice se poate dovedi benefică inclusiv pentru persoanele aflate la risc de a dezvolta boala Alzheimer.
„Concentrarea asupra factorilor de risc vasculari și metabolici poate contribui în continuare la reducerea efectelor combinate ale mai multor modificări cerebrale care au loc simultan”, a conchis Palmqvist.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Cercetătorii au monitorizat 12 oameni în Antarctica timp de 10 luni — ceea ce s-a întâmplat ar putea influența viitoarele misiuni pe Marte
Două flori toxice ar putea inspira dezvoltarea unor noi medicamente
Consumând mai puține proteine, am putea încetini îmbătrânirea, sugerează analiza a peste 350 de studii
O singură baterie ar putea stoca energie și transforma apa de mare în apă dulce
