Pentru cine vrea să se mențină în formă sau să-și atingă numărul zilnic de pași, unul dintre sfaturile care revin des este urcatul pe scări. Aceeași scară ar putea spune însă ceva și despre inimă. Testul de urcare a scărilor în 60 de secunde e o metodă simplă de a măsura capacitatea cardiorespiratorie, iar unii susțin că ar putea prezice și cât de sănătoasă va fi inima mai târziu în viață.
Potrivit experților, testul nu poate spune dacă cineva va suferi vreodată un atac de cord, dar este o modalitate rapidă de a evalua capacitatea funcțională de efort. Nici măcar numărul de trepte nu are un reper: pentru proba de un minut nu există suficiente studii care să stabilească de la câte trepte un rezultat e „bun” și sub câte e „slab”.
Testul măsoară cât de bine lucrează împreună inima, plămânii și mușchii
Testul de urcare a scărilor măsoară câte trepte poate urca cineva într-un anumit interval de timp. Rezultatul arată capacitatea funcțională de efort, adică cât de bine colaborează inima, plămânii și mușchii atunci când corpul are de îndeplinit o sarcină fizică.
Aceeași descriere apare și într-un studiu publicat în jurnalul științific Northern Clinics of Istanbul. Autorii au analizat testul ca instrument de evaluare a performanței fizice la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică, precum și asocierea lui cu fracția de ejecție a ventriculului stâng și cu funcțiile pulmonare.
Dintre variantele testului, două se numără printre cele mai răspândite:
- testul de 60 de secunde, care numără câte trepte urcă cineva într-un minut;
- testul pe 4 etaje, care înregistrează cât durează urcarea a patru etaje.
Fiecare poate oferi informații importante despre starea de sănătate, dar cele două măsoară lucruri diferite. „Testul cronometrat pe patru etaje evaluează capacitatea funcțională de efort, în timp ce varianta de 60 de secunde măsoară câte trepte poate urca o persoană într-un interval fix de timp. Niciunul nu e superior celuilalt în toate cazurile, iar testul potrivit depinde de ce anume se evaluează”, a declarat Karen Owoc, fiziolog clinician specializat în exerciții fizice, din San Ramon, California.
Testele de efort clasice se fac de obicei pe bandă de alergare sau pe bicicletă staționară. Și scările pot fi folosite pentru evaluarea inimii, datorită efortului pe care îl implică. „Urcatul scărilor e o formă mai intensă de mers, pentru că presupune ridicarea propriei greutăți împotriva gravitației, cere mai mult efort și consumă substanțial mai multă energie decât mersul alert pe teren plat. Din cauza acestor solicitări fizice, inima trebuie să furnizeze mai mult oxigen mușchilor care lucrează”, a spus Owoc.
Pe scări, inima depune așadar un efort mult mai mare ca să aprovizioneze mușchii cu oxigen. Felul în care face față acestei solicitări suplimentare poate oferi o imagine mai clară a capacității cardiorespiratorii și a stării generale de sănătate a inimii.
Cum se face testul, pas cu pas, și când trebuie oprit
Cine vrea să încerce testul de 60 de secunde trebuie să știe cum se face corect:
- Încălțămintea. O pereche de pantofi confortabili, cu vârful închis, reduce la minimum riscul de cădere sau de accidentare.
- Scara. E necesară o scară cu balustradă, pentru sprijin la nevoie. Mai la îndemână poate fi o scară cu mai multe rânduri de trepte, cum sunt cele din blocuri sau din parcările supraetajate. Cine are la dispoziție un singur rând de trepte trebuie să oprească și să repornească manual cronometrul, astfel încât să fie numărate doar treptele urcate, nu și cele coborâte.
- Cronometrul. Se setează un cronometru de 60 de secunde, pe telefon sau pe ceas.
- Urcarea. Odată pornit cronometrul, se urcă scările, iar treptele se numără pe parcurs.
- Rezultatul. Când minutul s-a scurs, se notează numărul total de trepte urcate.
La primele semne de amețeală, durere în piept sau respirație îngreunată, oricând ar apărea, se face o pauză și testul se oprește. Experții au mai spus că unele persoane ar trebui să fie precaute sau să evite complet testul: femeile însărcinate, cei care au suferit o intervenție chirurgicală sau au avut recent un eveniment cardiac și cei cu probleme de echilibru și de mobilitate cauzate de vârsta înaintată sau de boli de fond.
Fără un prag pentru trepte, rămâne de urmărit pulsul de după efort
Spre deosebire de varianta de 60 de secunde, testul pe 4 etaje are câteva valori de referință după care performanța poate fi evaluată.
„Nu există un prag stabilit universal pentru numărul de trepte urcate în 60 de secunde care să deosebească în mod fiabil o sănătate cardiacă bună de una precară. Performanța variază în funcție de vârstă, de condiția fizică, de înălțimea treptelor și de mobilitate”, a spus Owoc.
În schimb, specialista a explicat că e preferabil să fie urmărită frecvența cardiacă, pentru a vedea cât de bine își revine după efort. „Dacă, la 60 de secunde după efort, frecvența cardiacă a persoanei scade cu 20 de bătăi pe minut sau mai mult, asta indică, în general, o condiție cardiovasculară bună și, posibil, un risc mai mic de boli de inimă. Dacă scade lent, înseamnă că inima lucrează intens chiar și în repaus, iar asta merită discutat cu medicul”, a spus ea.
O singură măsurătoare a frecvenței cardiace nu este totuși un indicator fiabil al sănătății inimii. Dacă însă se conturează o tendință, cu un puls care rămâne ridicat chiar și după încheierea efortului, o vizită la medic ar putea fi utilă.
Un rezultat bun pe scări nu exclude un infarct
Testul poate oferi o imagine rapidă a condiției fizice și a capacității funcționale, dar nu întotdeauna și una completă a sănătății inimii. Dr. Ross Arena, profesor de fiziologia efortului și cercetător în domeniul sănătății cardiopulmonare la Universitatea Illinois din Chicago, a explicat că persoanele cu rezultate bune la test pot suferi totuși evenimente cardiovasculare, cum ar fi boli de inimă sau un infarct miocardic, și viceversa.
„Dacă o persoană a făcut mișcare toată viața, dar are un profil lipidic nefavorabil, moștenit genetic, ar putea face la un moment dat un infarct minor, chiar dacă se descurcă bine la un test de urcare a scărilor. Să presupunem însă că cineva care nu are încă probleme cu inima duce o viață sedentară și nu face mișcare. Probabil că nu s-ar descurca foarte bine la acest test, dar ar putea ajunge în cele din urmă să aibă o inimă șubredă, din cauza stilului de viață”, a spus dr. Arena.
Câte trepte urcă cineva într-un minut arată în ce formă se află acum, adică cât de bine fac față efortului inima, plămânii și mușchii. Pentru că nu există un scor de referință, mai util este, potrivit lui Owoc, felul în care scade pulsul după urcare. Iar pulsul contează ca tendință, nu ca măsurătoare izolată. Un singur test nu spune însă ce se va întâmpla cu inima în viitor: este doar un mic indiciu și nu poate înlocui ceilalți indicatori ai sănătății cardiace, cum ar fi semnele vitale, analizele de sânge, investigațiile imagistice, obiceiurile de viață și factorii genetici.
Ce mai e nou în Cultură și Societate?
Obiceiurile de somn ale lui Donald Trump ar putea avea consecințe periculoase pentru sănătate la 80 de ani
Mănăstirea Mraconia din Cazanele Dunării, rasă cu buldozerul de comuniști în 1967 pentru barajul de la Porțile de Fier
10 semne care ar putea trăda o vizită neștiută în lumea de dincolo
Oamenii de știință au identificat un nou tip de depresie, legat de un factor surprinzător de comun
