Lupii pot lătra, scânci, chiui, chițăi și mârâi, dar sunt cunoscuți mai ales pentru urletul lor caracteristic. Este un sunet înfiorător, care poate străbate distanțe uriașe și care, dacă e auzit de alți lupi, îi poate îndemna să se alăture corului.

de ce urlă lupii
Prin urlet, lupii își regăsesc haita și își pot ține vecinii la distanță

Urletul are mai multe cauze, însă vederea lunii nu se numără printre ele. Experții au explicat că lupii urlă, de fapt, din nevoia de a menține o rețea socială complexă.

Și totuși, credința că lupii urlă la Lună este larg răspândită. „Mă tem că este un mit. Nu pare să existe nicio corelație între cele două”, a spus Arik Kershenbaum, zoolog care studiază urletele lupilor la Universitatea din Cambridge. Acesta a sugerat și de unde ar putea veni această idee: poate că, înainte de apariția iluminatului electric, oamenii petreceau mai mult timp afară în nopțile în care Luna strălucea puternic, „și atunci auzeau lupii”.

Un semnal pentru haită, un avertisment pentru vecini

Lupii pot urla singuri sau în grup. „Dacă un lup urlă singur, probabil că s-a despărțit de haită și vrea să reia legătura. Membrii unei haite se pot împrăștia destul de mult, iar când trebuie să vâneze împreună, să aibă grijă de pui sau când teritoriul le e amenințat de alți lupi, au nevoie de o cale prin care să se regăsească”, a explicat Kershenbaum.

Pot urla însă și lupii singuratici, cei care și-au părăsit haita. Pentru ei, urletul ar putea fi „o modalitate de a găsi o nouă haită sau un partener cu care să se întovărășească”, a adăugat zoologul.

Când o haită urlă în cor, uneori își marchează astfel teritoriul, ca să descurajeze alte haite. „Datele arată că haitele urlă mai mult în centrul teritoriului lor, mai mult când au pui în preajmă și, de asemenea, când au o pradă doborâtă. Așadar, urletul în grup le poate ține la distanță pe haitele vecine”, a spus Tamás Faragó, etolog și bioacustician la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta.

Cu toate acestea, „majoritatea urletelor în cor sunt de natură socială: lupii urlă împreună ca să construiască ceea ce, tehnic vorbind, se numește coeziune socială, pentru că se simt bine când sunt în siguranță și înconjurați de tovarășii lor de haită”, a spus Kershenbaum. Faragó a remarcat că acest tip de urlet în grup creează în haită o stare de spirit comună, „și este destul de frecvent înainte de plecarea la vânătoare”.

Un urlet poate stârni, la rândul lui, alte urlete. „Când un lup singur aude un urlet, are o tendință foarte puternică de a răspunde”, a spus Faragó. Cu o excepție: „dacă un lup singur rătăcește din greșeală pe teritoriul vecinilor și aude haita de acolo urlând, nu va răspunde. Asta l-ar da de gol ca intrus”.

Un urlet de lup se poate auzi până la 16 kilometri distanță în teren deschis, potrivit Centrului pentru Conservarea Lupilor din South Salem, statul New York. Urletele sunt alcătuite din sunete de frecvență joasă și înaltă. Datorită acestui amestec, „chiar dacă unele dintre sunetele de frecvență joasă sunt atenuate de vegetație, componentele de frecvență înaltă pot rămâne intacte și pot transmite o mulțime de informații despre indivizii care au urlat”, a explicat Faragó.

Fiecare specie urlă în „dialectul” ei

Lupul estic (Canis lycaon) scoate mai ales urlete joase și monotone, în timp ce lupul roșu (Canis rufus) folosește cel mai des urlete înalte și ondulate. Diferența a ieșit la iveală într-un studiu din 2016, în care Kershenbaum și colegii săi au analizat urletele a 13 specii și subspecii de lupi, șacali, coioți și câini. Cercetătorii au constatat că fiecare are un fel de „dialect al urletului”, în care unele tipuri de urlete apar mai des, iar altele mai rar, în funcție de specie sau subspecie.

Câinii, care se trag din lupii cenușii (Canis lupus), pot urla altfel decât lupii, însă asta depinde mult de rasă. Într-un alt studiu, din 2023, Kershenbaum, Faragó și colegii lor au constatat că, atunci când aud urlete de lup, câinii din rasele mai vechi, mai strâns înrudite cu lupii, răspund mai des urlând, iar cei din rasele mai moderne, lătrând.

Știm de ce urlă lupii. Ce exprimă fiecare urlet, încă nu

Privit în ansamblu, urletul e felul în care lupii își mențin rețeaua socială. Prin el, membrii unei haite împrăștiate se regăsesc, lupii singuratici își pot căuta o haită nouă sau un partener, iar haita își poate ține vecinii la distanță și își creează o stare de spirit comună, adesea înaintea vânătorii. Mai greu de aflat este dacă urletele sună diferit în funcție de scopul lor.

În general, „credem că urletele scoase în stări emoționale diferite sună, probabil, altfel. De exemplu, poate că atunci când un lup se simte amenințat într-un conflict teritorial, tonul urletului urcă și coboară în alt mod decât atunci când lupul e relaxat. Dar cercetările pe această temă sunt încă în curs”, a spus Kershenbaum.

„Problema este că, de cele mai multe ori, când lupii urlă, nu știm ce fac în momentul acela: fie sunt prea departe, fie este noapte”, a explicat cercetătorul. De aceea, întrebarea „la care cu toții vrem să răspundem”, cum a numit-o el, rămâne deocamdată deschisă.

Merită să știe și alții asta?
Votează dacă ți-a plăcut articolul.
Jocurile DescopeririCuvinte · logică · quizPune-ți curiozitatea la încercare.Vezi jocurile