Sus în munții Anzi, pe granița dintre Chile și Argentina, la aproximativ 5.000 de metri altitudine, se află Filo del Sol, un zăcământ de cupru studiat de ani de zile și considerat deja unul dintre cele mai mari din lume. O estimare inițială a resurselor minerale, finalizată în 2025, sugerează însă că firmele care lucrează aici ar fi putut găsi de cinci ori mai mult metal decât se așteptau. Numai că una e descoperirea acestor resurse și cu totul altceva extragerea lor, mai ales pentru o mină de suprafață aflată într-un loc ca acesta. Iar metalele de care va avea nevoie energia verde se află aici în centrul unei dispute despre ghețari și apă.
Că un zăcământ atât de mare se află tocmai aici nu e o surpriză. Filo del Sol se găsește în Deșertul Atacama, cunoscut de mult pentru rezervele sale imense de cupru, datorate poziției în Anzi și în partea estică a Cercului de Foc al Pacificului. În această porțiune a Anzilor, mineralizarea inițială care a dat naștere zăcământului s-a petrecut în Miocenul mijlociu.
Potrivit unui comunicat al companiei miniere Lundin Mining, evaluarea, care cuprinde și zăcământul vecin Josemaría, estimează 13 milioane de tone de cupru, aproximativ 995 de tone de aur (32 de milioane de uncii) și în jur de 20.500 de tone de argint (659 de milioane de uncii). Compania canadiană răspunde de exploatarea zonei împreună cu grupul australian BHP. Noua evaluare se bazează pe datele din alte 400 de foraje de explorare. Saltul are o explicație simplă: la adâncime, mineralizarea de cupru depășește cu mult ce se estimase pentru zăcămintele aflate mai aproape de suprafață. Iar cifrele au continuat să crească: o actualizare publicată în februarie 2026 a ridicat estimarea la 14 milioane de tone de cupru, aproximativ 1.120 de tone de aur (36 de milioane de uncii) și circa 22.700 de tone de argint (729 de milioane de uncii).
„Filo del Sol a fost una dintre cele mai importante descoperiri de tip greenfield din ultimii 30 de ani și un parcurs extraordinar pentru toți cei implicați. Resursa minerală inițială a pus în evidență potențialul unuia dintre proiectele de cupru în carieră deschisă cu cel mai ridicat conținut din lume și al uneia dintre cele mai mari resurse de aur și argint de pe glob“, a declarat Jack Lundin, CEO al Lundin Mining, într-un comunicat de presă. Mina e deosebit de profitabilă pentru că multe dintre metalele găsite aici vor fi esențiale pentru revoluția energiei verzi, dar și pentru alte domenii care au nevoie de metale prețioase precum aurul, de la industria aerospațială la telecomunicații.
Făcând un calcul simplu, constatăm că, la prețurile de bază dintr-un studiu economic preliminar publicat de Lundin Mining în aceeași lună, tot metalul pe care mina l-ar produce în cei peste 70 de ani de funcționare ar valora brut aproape 380 de miliarde de dolari. Dar suma nu ajunge întreagă în buzunarul cuiva. După ce se scad investițiile, costurile de exploatare și impozitele, același studiu estimează că proiectul ar valora, în banii de azi, 9,5 miliarde de dolari. Iar dacă metalele s-ar vinde la prețurile mai mari de pe piață din februarie 2026, valoarea ar urca la 28,8 miliarde de dolari.
Diferența vine din două surse. Prima sunt costurile: doar prima etapă de construcție ar costa 7,1 miliarde de dolari, la care se adaugă decenii de cheltuieli de exploatare și impozite. A doua e timpul: banii încasați peste câteva decenii valorează azi foarte puțin, iar la rata de 8% pe an folosită în studiu, 1 dolar primit peste 50 de ani valorează în prezent doar circa 2 cenți. Compania avertizează că studiul este preliminar și că nu există certitudinea că aceste rezultate vor fi atinse.
Ca să ne facem o idee despre ordinul de mărime, am pus alături câteva dintre cele mai cunoscute zăcăminte din Munții Apuseni, comparând doar resursele estimate cu cel mai mare grad de certitudine și folosind aceleași prețuri de bază. Zăcământul de aur de la Roșia Montană, cel mai mare din Europa dintre cele încă neexploatate, ar ajunge la circa 51 de miliarde de dolari, iar cel de la Rovina, din județul Hunedoara, la circa 30 de miliarde. Chiar puse împreună, cele două abia trec de un sfert din cât ar valora, calculat la fel, metalul din Anzi.
La cupru, distanța e și mai mare. La Roșia Poieni, unde se află circa 60% din rezervele de cupru ale României, estimările citate în presă vorbesc de aproximativ 900.000 de tone, de peste 15 ori mai puțin decât în Anzi.
Rău de altitudine și echipamente greu de urcat
Potrivit AFP, altitudinea mare, ca să nu mai vorbim de condițiile extrem de dure din zonă, poate afecta sănătatea muncitorilor și le poate provoca chiar rău de altitudine. Și, ca la orice exploatare minieră dintr-un loc greu accesibil, transportul echipamentelor la asemenea înălțimi va fi foarte dificil.
Minele caută energie verde, dar grija pentru ghețari rămâne
Extragerea metalelor din această porțiune a Anzilor ar putea provoca și daune de durată unui ecosistem deja fragil. Exploatările miniere de pe ambele părți ale graniței au încercat să-și îmbunătățească practicile, iar în alte zone ale Deșertului Atacama, în Chile, minele lucrează la trecerea spre o exploatare alimentată cu energie regenerabilă, potrivit publicației Mining Technology.
În decembrie 2024, Central Puerto, cel mai mare producător privat de energie electrică din Argentina, a lansat un studiu de fezabilitate pentru a stabili cum pot fi construite cel mai bine liniile de transport care să ducă energie regenerabilă la exploatările miniere din nord-vestul țării. Lundin, la rândul ei, anunțase în 2022 că va construi linii electrice de înaltă tensiune, ca să aducă energie regenerabilă în zonă și să reducă la minimum consumul de motorină.
Îngrijorările persistă însă. Într-un raport publicat de Dialogue Earth, organizația de mediu Fundación Ambiente y Recursos Naturales (FARN) a acuzat Grupul Lundin că încalcă Legea ghețarilor din Argentina, care pe atunci interzicea înființarea de exploatări miniere în zona periglaciară. Actualul președinte al țării, Javier Milei, a încercat activ să submineze legea, iar în aprilie 2026 Congresul a aprobat reforma propusă de el, care lasă provinciile să decidă în ce zone periglaciare se poate face minerit.
Din ghețari vine aproximativ 70% din apa potabilă a Argentinei.
Nu ajută nici faptul că mineritul are nevoie, el însuși, de cantități mari de apă. Potrivit FARN, La Alumbrera, una dintre cele mai mari mine din țară, consuma 25 de miliarde de litri de apă pe an, echivalentul a 34% din consumul anual al celor aproape jumătate de milion de locuitori ai regiunii.
Metalele de care depinde renunțarea la combustibilii fosili
Nu e niciun secret că omenirea are nevoie de mineralele ascunse în pământ dacă vrea să aibă vreo speranță să renunțe la combustibilii fosili. Filo del Sol arată cealaltă față a acestei nevoi: metalele esențiale pentru energia verde se pot afla tocmai acolo unde extragerea lor poate afecta sănătatea muncitorilor, ecosisteme fragile și rezervele de apă. Leacul pentru această dependență n-ar trebui însă să ajungă mai rău decât boala.
Explorarea nu s-a încheiat: potrivit AFP, Filo del Sol s-ar putea dovedi și mai bogat, pe măsură ce experții sapă mai adânc și cercetează limitele de nord și de sud ale zăcământului.
Ce s-a mai descoperit în Natură & Geografie?
O substanță psihedelică din veninul unei broaște ar putea trata depresia majoră
Semnele din bătrâni care anunță gerul cel mare și ce spun meteorologii despre iarna 2026–2027
Zăpada a dispărut chiar și la 3.500 de metri, iar ghețarii Elveției au pierdut pe alocuri până la 10 metri de gheață
Păsările se tem mai mult de femei decât de bărbați. Cercetătorii nu știu de ce
