Când căutăm viață dincolo de Pământ, ne uităm în primul rând după planete cu apă în stare lichidă. Pentru organizații precum NASA, totul se reduce adesea la o strategie cât se poate de simplă: viața se caută acolo unde există apă.
Apa, mai ales cea lichidă, e considerată atât de importantă pentru apariția și menținerea vieții încât puțini oameni de știință iau în calcul posibilitatea ca viața să existe pe lumi lipsite de ea. Rămâne totuși întrebarea dacă nu cumva, concentrându-ne pe apă, trecem cu vederea locuri în care viața s-ar putea dezvolta.
Doi poli și un „solvent universal“
Apa contează atât de mult din mai multe motive, dar toate pornesc de la proprietățile ei chimice unice. Molecula de H₂O e simplă: doi atomi mici de hidrogen, cu sarcină parțial pozitivă, și un atom mare de oxigen, cu sarcină parțial negativă. Așa capătă fiecare moleculă, și apa în ansamblu, ceea ce se numește polaritate.
Sarcinile opuse fac ca moleculele de apă vecine să se lipească între ele: partea pozitivă a uneia se prinde de partea negativă a alteia. Din același motiv, apa interacționează și cu părțile încărcate electric ale altor molecule și adesea ajută la separarea și dizolvarea lor.
Pentru ca miile de reacții chimice din celulele noastre să se desfășoare rapid și eficient, moleculele implicate trebuie să se poată amesteca liber, adică să fie dizolvate în ceva. Iar apa dizolvă atât de bine încât i se spune „solventul universal“. Și alte substanțe au o putere de dizolvare asemănătoare, dar le lipsesc stabilitatea chimică a apei și capacitatea ei de a neutraliza acizii și bazele puternice.
De la membrana celulei până în vârful copacilor
Tot polaritatea apei ajută la formarea membranelor delicate care învelesc toate celulele vii. În apă, grăsimile speciale numite lipide se aliniază cu capetele hidrofile spre exterior și cu cele hidrofobe spre interior. Rezultă o peliculă continuă, dar flexibilă, cu două straturi, asemănătoare cu învelișul unui balon de săpun. Aceste membrane lipidice au un rol fundamental: păstrează complexitatea vieții concentrată într-un singur loc, creând entități individuale, separate unele de altele și de mediul înconjurător.
Cum polaritatea ține moleculele de apă lipite unele de altele, apa mai capătă o proprietate utilă: coeziunea. Datorită ei, poate fi trasă prin tuburi foarte subțiri chiar și împotriva gravitației, așa că urcă de la sol până în vârful copacilor înalți, la zeci de metri înălțime. Tot apa ajută la transportul nutrienților și la eliminarea deșeurilor și asigură presiunea de care e nevoie pentru susținerea structurală.
Mai e și fotosinteza, procesul prin care plantele produc zaharuri din lumina soarelui, creând hrana care alimentează întregul lanț trofic al planetei. Și ea are nevoie, firește, tot de apă.
Apa e esențială vieții din atâtea motive încât subiectului i s-au dedicat cărți întregi. Importanța ei ca substanță de bază l-a făcut pe biologul Albert von Szent-Györgyi, laureat al Premiului Nobel, s-o numească „matricea, mama și mediul“ vieții. „E de iertat cine ajunge la concluzia că această disciplină se ocupă exclusiv de proteine și gene, întruchipate în ADN. Dar asta e doar o simplificare, pentru că, de fapt, toată biologia stă în interacțiunile acestor molecule în apă și cu apa“, a scris despre biologie Philip Ball, scriitor de știință și fizician.
Viața de pe alte lumi ar avea, foarte probabil, nevoie de un solvent
Pare foarte probabil că, dacă există viață în altă parte, ea va avea nevoie de un solvent care să înlesnească procesele chimice ce produc energie, mișcare și replicare. Altfel spus, de ceva care să facă ce face apa în celulele noastre. Iar dintre celelalte substanțe cunoscute, niciuna nu face asta nici măcar pe jumătate la fel de bine ca apa. De aceea, viața de pe alte lumi se caută acolo unde există apă.
Desigur, e posibil să existe și forme de viață ciudate, care să nu aibă nevoie de apă: o viață atât de diferită de a noastră încât nici măcar nu ne putem imagina cum funcționează. Dacă există, s-ar putea dezvolta tocmai în locurile pe care o căutare concentrată pe apă riscă să le treacă cu vederea.
Ce s-a mai descoperit în Natură & Geografie?
Geologii ar fi descoperit una dintre cele mai mari comori din lume. Unii spun că este prea periculos să o exploateze
O substanță psihedelică din veninul unei broaște ar putea trata depresia majoră
Semnele din bătrâni care anunță gerul cel mare și ce spun meteorologii despre iarna 2026–2027
Zăpada a dispărut chiar și la 3.500 de metri, iar ghețarii Elveției au pierdut pe alocuri până la 10 metri de gheață
