Piramidele de la Giza nu fuseseră încă ridicate, iar statul egiptean abia începea să prindă contur sub conducătorii Primei Dinastii. Atunci a preluat conducerea acestei mari puteri în devenire o femeie pe nume Meretneith.
Mulți egiptologi au susținut că nu avusese decât rolul de guvernator. O nouă analiză a hieroglifelor regale, făcută pe fotografiile restaurate digital ale unor sigilii pierdute, confirmă însă că a fost regină.
Termenul „faraon” a apărut în Egipt abia acum aproximativ 3.300 de ani, în timpul celei de-a 18-a dinastii. Până atunci, conducătorii erau numiți pur și simplu regi. Primul dintre ei a fost Narmer, acum puțin peste 5.000 de ani.
Mormântul descoperit de Petrie și sigiliile găsite de Emery
Meretneith ar fi fost fiica lui Djer, al treilea rege al Primei Dinastii. Statutul ei regal a stârnit dezbateri încă din 1900, când celebrul egiptolog Flinders Petrie i-a descoperit mormântul. Camera funerară era atât de somptuoasă încât Petrie a presupus la început că aparținuse unui rege, deși câteva detalii nu se potriveau întru totul.
La fel ca mormintele tuturor membrilor familiei regale, cel al lui Meretneith avea o pereche de stele înalte. Stelelor ei le lipsea însă serekh-ul, hieroglifa-cheie folosită de obicei pentru a-i desemna pe monarhi. Apoi, în 1946, în timpul săpăturilor la un mormânt din Saqqara, egiptologul Walter Emery a descoperit 13 sigilii pe care apăreau serekh-uri cu numele lui Djer și al lui Meretneith.
Pentru Emery, aceste dovezi au fost suficiente ca să-i atribuie lui Meretneith statutul de rege. Alți cercetători au rămas însă neconvinși, în parte pentru că sigiliile s-au pierdut între timp, iar fotografiile alb-negru pe care le făcuse sunt prea granulate ca să fie de folos.
Ca să aducă lămurirea de care era atâta nevoie, autorii unui nou studiu au prelucrat vechile fotografii cu tehnici de restaurare digitală, iar hieroglifele au ieșit la iveală în detaliu. Cercetătorii au putut astfel confirma că unele serekh-uri poartă numele lui Djer, iar altele conțin semnul care o desemnează pe Meretneith.
Etapele posibile ale unei cariere politice
Rezultatul pare să confirme că Meretneith a fost regină. Autorii studiului afirmă însă că cariera ei politică s-ar fi putut desfășura în mai multe etape, în care ar fi urcat pe tron și ar fi coborât de pe el, în diverse ipostaze. Faptul că serekh-ul ei apare alături de cel al lui Djer ar putea indica, de exemplu, că a fost la început „coregentă”, fie împreună cu acesta, fie imediat după el.
Pe mormântul fiului ei, Den, alte inscripții o descriu drept „mama regelui”, ceea ce sugerează că ar fi putut conduce Egiptul în locul lui Den cât timp acesta era tânăr, iar apoi, probabil, din nou după moartea lui. Din alte texte reiese că, în diferite momente, Meretneith a deținut autoritatea asupra trezoreriei. Toate aceste mărturii indică o viață politică agitată.
„Fără îndoială, conducătorii Egiptului antic erau în majoritate bărbați, dar dovezile sugerează că o femeie din familia regală era conducătoarea interimară preferată în anumite circumstanțe sau în timpul unei crize a statului”, scriu autorii studiului.
Pe măsură ce peisajul politic se schimba, regina și-a asumat acest rol și a renunțat la el. Autorii notează că „Meretneith pare să fi adoptat poziții distincte ca conducătoare a țării de-a lungul carierei sale”. Se estimează că a domnit în total aproximativ 30 de ani, iar drumul ei s-a încheiat într-un mormânt regal. „Ca urmare a poziției sale proeminente în arena politică, a fost înmormântată la fel ca contemporanii ei de sex masculin”, concluzionează autorii.
Studiul despre serekh-uri a fost publicat în revista Prague Egyptological Studies.
Mormântul de la Abydos
Meretneith a fost singura femeie cu un mormânt monumental propriu în primul cimitir regal al Egiptului, la Abydos. Complexul funerar, ridicat din cărămizi de lut nearse, argilă și lemn, cuprinde, pe lângă mormântul propriu-zis, pe cele a 41 de curteni și servitori.
Rezultatele săpăturilor conduse de Christiana Köhler, de la Universitatea din Viena, au fost anunțate în octombrie 2023. Echipa germano-austriacă a găsit sute de vase mari de vin, unele încă sigilate, în care se mai păstrau resturile unui vin vechi de 5.000 de ani.
Mormintele din jur au fost construite în mai multe etape, pe o perioadă relativ lungă. Constatarea, împreună cu alte dovezi, pune serios sub semnul întrebării ideea unor sacrificii umane rituale la înmormântările regale din Prima Dinastie. Cercetările mai vechi presupuseseră adesea astfel de sacrificii, fără să le fi dovedit vreodată.
Ce s-a mai descoperit în Istorie & Arheologie?
Fiica ultimului țar al Rusiei ar fi putut fi soția prințului Carol: logodna ratată de la Constanța, în 1914
Mii de desene uriașe în deșertul peruan și nicio explicație unică: ce știu cercetătorii despre Liniile Nazca
Văduva lui Mao, de la vârful puterii în China la condamnarea la moarte
Maria Mandl, gardiană în lagărele naziste, a trimis la moarte aproximativ 500.000 de oameni – și a făcut-o cu plăcere
