Timp de două săptămâni, adulți tineri și vârstnici au băut zilnic suc de sfeclă roșie. La cei mai în vârstă, tensiunea arterială a scăzut, dar cel mai surprinzător rezultat a venit din altă parte: bacteriile din gura participanților s-au schimbat puternic. Asta contează, pentru că drumul prin care sfecla influențează tensiunea începe tocmai în gură, cu ajutorul bacteriilor.
Tensiunea arterială depinde de multe lucruri, de la cât de des face cineva mișcare până la cât de stresat este, iar unele studii recente sugerează că și sfecla, o legumă modestă, ar putea contracara, într-o oarecare măsură, hipertensiunea. Aceasta e concluzia principală a studiului publicat în revista Free Radical Biology and Medicine și, la drept vorbind, a multor altor cercetări.
Bacteriile din gură s-au schimbat, dar altfel la tineri decât la vârstnici
Cercetătorii au recrutat 39 de persoane sub 30 de ani și 36 de persoane cu vârste între 60 și 79 de ani. Fiecare participant a trecut prin două etape de câte două săptămâni: într-una a băut zilnic suc de sfeclă roșie bogat în nitrați, în cealaltă, o variantă placebo a aceleiași băuturi, din care nitrații fuseseră eliminați. Între cele două etape a urmat o pauză de două săptămâni, o perioadă de „spălare”, pentru ca organismul să revină la starea inițială.
Nitrații sunt compuși formați din azot și oxigen. Apar în mod natural în sol, în apă și în legume, dar se găsesc și în carnea procesată. Cei din legume sunt transformați în oxid nitric, benefic pentru sănătatea inimii.
Înainte și după fiecare etapă de tratament, cercetătorii au identificat microbii din gura participanților prin secvențierea genelor bacteriene. Au măsurat și tensiunea arterială.
După sucul bogat în nitrați, microbiomul oral al participanților s-a modificat puternic, însă nu la fel în cele două grupe. La cei mai în vârstă, bacteriile din genul Prevotella s-au împuținat semnificativ, iar cele benefice, precum Neisseria, s-au înmulțit. Tot ei porniseră de la o tensiune medie mai ridicată, care a scăzut după sucul cu nitrați, nu și după placebo.
Legătura dintre sfeclă și tensiune trece prin bacteriile din gură
Studiul nu este primul care leagă sfecla de o tensiune mai scăzută. O analiză științifică publicată în 2022 a constatat că tensiunea arterială a participanților s-a îmbunătățit atunci când aceștia consumau zilnic 70, 140 sau 250 de mililitri de suc de sfeclă. O altă analiză, publicată în 2024, a găsit un „efect semnificativ” asupra tensiunii sistolice, valoarea de sus dintr-o măsurătoare, până la 90 de zile după ce participanții au luat o doză zilnică de suc de sfeclă.
Mecanismul este puțin complicat. „Sfecla conține nitrați, pe care bacteriile benefice din gură îi transformă în nitriți. Saliva bogată în nitriți este înghițită, iar în stomac se transformă în oxid nitric”, a explicat Sonya Angelone, nutriționistă și dieteticiană autorizată din San Francisco.
Etapa următoare a descris-o cardiologul intervențional Cheng-Han Chen, director medical al Programului de Cardiologie Structurală de la MemorialCare Saddleback Medical Center din California. Oxidul nitric este absorbit în sânge, unde ajută vasele să se relaxeze și să se dilate, într-un proces numit vasodilatație. „Acest proces îmbunătățește tensiunea arterială”, a spus el.
Primul pas, cel din gură, rămâne însă decisiv. „Fără un echilibru adecvat al bacteriilor benefice din gură, nitrații din sfeclă nu pot fi transformați, așa că sfecla sau sucul de sfeclă nu mai pot scădea tensiunea arterială”, a spus Christy Brissette, dieteticiană autorizată, absolventă de master și proprietara unei companii de nutriție. „O dietă bogată în nitrați anorganici, proveniți din sfeclă și din legume cu frunze verzi, pare să împiedice și dezvoltarea bacteriilor dăunătoare din gură, ceea ce, la rândul său, ar putea contribui la scăderea tensiunii arteriale”, a adăugat ea.
Un sprijin pentru tensiune, nu un înlocuitor al tratamentului
Sfecla nu lucrează singură. Efectul ei asupra tensiunii depinde de bacteriile din gură: fără un echilibru adecvat al celor benefice, nitrații nu sunt transformați, iar drumul spre oxidul nitric care relaxează vasele de sânge nici nu începe. La vârstnicii din studiu, după sucul bogat în nitrați, bacteriile din gură s-au schimbat, iar tensiunea a scăzut.
Pe lângă efectul asupra tensiunii, sfecla are multe alte avantaje. Este o sursă bună de fibre, care, potrivit lui Angelone, „sunt benefice pentru digestie și sănătatea intestinului”. Conține și antioxidanți, care pot ajuta la reducerea inflamației și la scăderea riscului de boli cronice, precum și acid folic și potasiu, bune pentru sănătatea inimii. „De asemenea, poate susține performanța sportivă prin îmbunătățirea funcției mitocondriilor, structurile din celule care produc energie”, a mai spus nutriționista.
Pentru a beneficia de aceste avantaje, Angelone recomandă aproximativ 250 de mililitri (o cană) de suc sfeclă, aproape în fiecare zi. Totuși, sfecla nu e singura legumă bogată în nitrați. Spanacul, țelina și varza creață pot aduce beneficii asemănătoare, așa că sunt o alternativă pentru cei cărora sfecla nu li se potrivește.
Este important ca persoanele cu hipertensiune arterială să discute cu medicul despre schimbările de stil de viață prin care încearcă să-și reducă tensiunea, a atras atenția Brissette. „Reducerile tensiunii arteriale sunt modeste, dar sunt măsurabile”, a spus Chen. Potrivit lui, sfecla și sucul de sfeclă pot susține aceste eforturi, dar nu sunt menite să înlocuiască medicamentele pentru tensiune pe care le iau pacienții.
Ce mai e nou în Cultură și Societate?
Cum au pierdut urmașii lui Alexandru Marghiloman averea moștenită: 15 ani de procese și Vila Albatros vândută statului
Ce poate dezvălui un test de 1 minut pe scări despre sănătatea inimii
Obiceiurile de somn ale lui Donald Trump ar putea avea consecințe periculoase pentru sănătate la 80 de ani
Mănăstirea Mraconia din Cazanele Dunării, rasă cu buldozerul de comuniști în 1967 pentru barajul de la Porțile de Fier
