Când vine vorba despre îmbătrânirea creierului, pe cei mai mulți îi îngrijorează uitarea. Un studiu recent, la care au participat 4.561 de adulți din Australia, a scos însă la iveală o altă abilitate mentală asociată cu supraviețuirea: viteza de procesare, adică rapiditatea cu care creierul interpretează informațiile și răspunde la ele.
Cu cât participanții obțineau scoruri mai bune la testele de viteză de procesare, cu atât riscul lor de deces era mai mic. Mai exact, fiecare creștere a scorului cu o abatere standard a fost asociată cu un risc cu 32% mai mic, pe o perioadă de urmărire care a durat, în medie, 11,3 ani. Legătura s-a menținut chiar și după ce cercetătorii au luat în calcul stilul de viață, starea de sănătate și datele demografice.
Viteza și memoria, două semnale distincte
Pe viteza de procesare ne bazăm când trebuie să reacționăm la frâna bruscă a altui șofer, să ținem pasul cu o conversație alertă sau să luăm o decizie atunci când are loc un eveniment neprevăzut.
Viteza de procesare și memoria au fost „asociate independent cu mortalitatea după ajustarea pentru covariabile”, au concluzionat cercetătorii australieni. Studiul a fost însă unul observațional, deci a surprins o legătură, nu o relație de cauză și efect: nu s-a demonstrat că o gândire mai rapidă prelungește viața. Nici un scor mai mic nu prezice momentul în care o persoană va muri.
Un studiu anterior a pus în legătură și mersul lent cu riscul de deces
Într-un studiu publicat în revista Journal of the American Geriatrics Society, cercetătorii au urmărit 3.156 de persoane în vârstă pe o perioadă mediană de 8,4 ani. Participanții au completat Testul de substituție a simbolurilor cu cifre, care măsoară cât de repede asociază o persoană cifrele cu simbolurile.
Scorurile mai mici la test și mersul mai lent au fost asociate, fiecare în mod independent, cu dizabilitatea și cu mortalitatea. Aceste măsuri „ar putea fi factori de risc pentru mortalitate și pentru apariția dizabilității”, au concluzionat cercetătorii, chiar și după ce au ținut cont de alți indicatori de sănătate.
Un semnal despre sănătate, nu un diagnostic
Descoperirile echipei din Australia sugerează că testele cognitive pot oferi informații despre starea generală de sănătate chiar și atunci când testele clasice de memorie par normale. Viteza de procesare se schimbă însă în mod firesc odată cu vârsta, iar un singur rezultat mai slab la un test nu confirmă demența sau o altă afecțiune neurologică.
Dacă sarcinile de zi cu zi devin vizibil mai dificile, schimbările merită discutate cu un specialist în domeniul sănătății. Testele cognitive standardizate pot fi de ajutor pentru a stabili dacă e nevoie de o evaluare suplimentară.
Pentru a proteja creierul, contează obiceiurile consacrate ale unei îmbătrâniri sănătoase, printre care:
- exercițiul fizic regulat;
- somnul adecvat;
- ținerea sub control a riscurilor cardiovasculare;
- implicarea socială.
Jocurile comerciale de antrenare a creierului nu se numără printre ele: nu s-a demonstrat că prelungesc durata de viață.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Care este cea mai bună băutură de dimineață pentru colesterolul ridicat, potrivit cercetărilor
Un oncolog care operează de 17 ani a observat același tip de mâncare la 80% dintre pacienții cu cancer de colon
Oamenii de știință pot acum să reconfigureze creiere vii, iar în experimente au implantat deja amintiri
Oamenii de știință au făcut celulele unui bărbat de 80 de ani să arate ca la 19 ani. Ar putea însemna asta că îmbătrânirea e reversibilă?
