Roverul Curiosity al NASA a descoperit pe Marte un vast câmp de fracturi poligonale în Valle Grande, o formațiune geologică fără precedent prin anvergura sa, al cărei mister oferă noi indicii despre evoluția climatică a planetei. Imaginile transmise de rover arată solul acoperit cu modele asemănătoare fagurilor — fracturi poligonale, fiecare lată de aproximativ 4 până la 8 centimetri.
Curiosity mai observase și înainte mici grupuri de forme geometrice similare, dar niciodată ceva care să se apropie de amploarea câmpului vizibil acum în Valle Grande. Spre deosebire de fisurile hexagonale de la Pontours descoperite în 2023, care indicau clar cicluri de umiditate și uscăciune, originea acestui nou câmp masiv rămâne un mister geologic pe care NASA încearcă să-l elucideze.
O mare de poligoane pe Marte
Întinderea completă a formațiunilor apare într-o panoramă de 360 de grade, capturată pe 19 și 20 iunie 2026, în zilele marțiene (soli) cu numerele 4.930 și 4.931 ale misiunii. Poligoanele acoperă terenul în toate direcțiile și continuă până acolo unde ajunge privirea roverului.
Modelele urcă și pe versanții unui deal din apropiere, supranumit „Miraflores”. Formațiunea se ridică la 6 metri deasupra peisajului înconjurător și este acoperită de un strat gros de nisip.
„Am văzut multe peisaje fascinante prin ochii lui Curiosity, dar această mare de poligoane ne-a tăiat respirația. Le-am măsurat cu atenție formele și compoziția chimică și sperăm că datele conțin indicii cu privire la modul în care s-au format aceste formațiuni.”, a declarat cercetătorul științific al misiunii, Ashwin Vasavada, de la Laboratorul de Propulsie cu Jet al NASA din sudul Californiei.
Pentru a elucida misterul, echipa a analizat în detaliu crestele și centrele poligoanelor folosind instrumentele APXS, MAHLI și spectrometrul ChemCam de la bordul roverului.
Cum s-au format fracturile poligonale de pe Marte?
Unele formațiuni poligonale examinate anterior de Curiosity s-au dovedit limpede a fi fisuri apărute în noroiul care se usca. Acest tip de aspect de fagure poate fi însă produs de mai multe procese diferite.
Încălzirea și răcirea repetate pot fractura solul în forme geometrice. Și compresia poate da modele similare, forțând apa să iasă din sedimente după ce materialul a fost îngropat sub suprafață.
Cercetătorii studiază acum formațiunile recent descoperite pentru a stabili care dintre aceste procese — sau eventual ce combinație a lor — a modelat peisajul din Valle Grande.
14 ani de surprize marțiene
Imensul câmp de poligoane este cea mai recentă dintr-o lungă serie de descoperiri neașteptate făcute de Curiosity de când a aterizat pe Marte, acum 14 ani, pe 5 august 2012.
Pe parcursul călătoriei sale, roverul a întâlnit cristale de sulf, meteoriți reflectanți și multe alte formațiuni geologice neobișnuite. Mai important, Curiosity a transformat înțelegerea oamenilor de știință asupra planetei Marte din trecutul îndepărtat, arătând că aceasta a avut cândva apă, compuși chimici utili și nutrienți care ar fi putut susține viața microbiană.
Dovezi ale trecutului acvatic al planetei
Cu miliarde de ani în urmă, lacuri și cursuri de apă erau răspândite pe versanții inferiori ai Muntelui Sharp, un munte înalt de 5 kilometri pe care Curiosity îl escaladează încă din 2014.
Roverul a descoperit urme chimice lăsate de această perioadă mai umedă, printre care molecule pe bază de carbon considerate precursori ai ARN-ului și ADN-ului, cei doi acizi nucleici care poartă informația genetică. Aceste date au fost validate recent, în aprilie 2026, într-un studiu publicat în jurnalul științific Nature Communications, care a identificat structuri specifice cu azot esențiale pentru chimia preobiotică.
Dacă acele molecule organice au fost produse prin procese biologice sau geologice rămâne o întrebare fără răspuns; ambele explicații sunt în continuare posibile. Chiar și așa, descoperirea a confirmat încă o dată că Marte conținea, în trecutul îndepărtat, ingredientele chimice necesare susținerii vieții. În timp ce instrumentele lui Curiosity continuă investigațiile din Valle Grande, acest nou câmp uriaș ne amintește că peisajul marțian ascunde încă mecanisme geologice capabile să rescrie istoria climatică a Planetei Roșii.
Ce s-a mai descoperit în Univers?
O rachetă SpaceX s-a ciocnit de Lună, iar telescoapele au surprins norul de sodiu și litiu
Venus ar putea fi mai vie decât ne închipuiam, iar dovada stă în lățimea crăpăturilor ei
Un semnal extraterestru ar putea sta la frecvențe pe care aproape nimeni nu le ascultă
Megastructuri extraterestre în jurul găurilor negre: ideea îndrăzneață discutată de specialiști la MIT
