O nouă recenzie științifică avertizează că un necesar de proteine calculat doar la limita de supraviețuire nu ne protejează de declinul fizic la bătrânețe. Pentru a rămâne independenți și a ne păstra masa musculară, dr. Chris Macdonald de la Universitatea din Cambridge sugerează că trebuie să reevaluăm complet câtă mișcare facem și ce consumăm zilnic.
Un nou articol publicat în jurnalul științific Frontiers in Nutrition susține că recomandările actuale de sănătate publică privind exercițiile fizice și aportul de proteine vizează în mare parte prevenirea deficiențelor, nu ajutarea oamenilor să atingă cea mai bună stare de sănătate pe termen lung, independență și calitate a vieții. Articolul abordează câteva întrebări fundamentale: De câtă proteină au nevoie oamenii cu adevărat? Ce tipuri de exerciții fizice oferă cele mai mari beneficii? Și ce arată cele mai recente cercetări?
Potrivit autorului, dr. Chris Macdonald (membru al Lucy Cavendish College, Universitatea din Cambridge, și director al Better Protein Institute), un număr tot mai mare de dovezi sugerează că oamenii ar putea beneficia de niveluri mai ridicate de activitate fizică și de consum de proteine decât cele recomandate de obicei de ghidurile actuale.
„Sfaturile de sănătate publică se concentrează adesea pe minimul de care oamenii au nevoie pentru a evita problemele. Dar mulți oameni vor să știe ce ar trebui să facă pentru a rămâne puternici, independenți și cu mintea ageră pe tot parcursul vieții.”, a spus dr. Macdonald, citat de publicația Science Daily.
Scopul nu este atingerea unor obiective estetice, ci extinderea Numărul de ani din viață în care o persoană este activă, independentă motor și lipsită de boli cronice sau dizabilități majore. Diferă de «speranța de viață», care măsoară doar durata totală a vieții, indiferent de calitatea ei. – adică maximizarea anilor de viață trăiți în plină sănătate și independență motorie.
Antrenamentul de rezistență și prevenirea declinului fizic
Articolul trece în revistă cercetările care leagă exercițiul fizic regulat de o gamă largă de beneficii pentru sănătate, inclusiv un risc mai mic de deces, o sănătate mentală mai bună, funcții cognitive mai puternice și o rezistență mai mare la declinul legat de vârstă. Dovezile sugerează, de asemenea, că îmbinarea activităților aerobice — precum mersul pe jos, alergatul sau ciclismul — cu Exerciții fizice care solicită mușchii să lucreze împotriva unei forțe externe pentru a crește masa musculară și densitatea osoasă. Include ridicarea de greutăți, folosirea benzilor elastice sau exerciții cu greutatea propriului corp (ex. flotări, genuflexiuni). poate oferi beneficii deosebit de puternice.
Dr. Macdonald susține că activitatea fizică ar trebui privită nu doar ca o modalitate de a evita bolile, ci și ca un instrument pentru menținerea forței, a mobilității și a independenței pe tot parcursul vieții.
De ce avem nevoie de un consum zilnic de proteine mai mare la bătrânețe?
Analiza examinează, de asemenea, mai în detaliu recomandările privind proteinele. Ghidurile actuale din Marea Britanie se bazează în principal pe prevenirea deficitului de proteine la adulții sedentari. Cu toate acestea, articolul indică cercetări mai recente care sugerează că persoanele active fizic, adulții în vârstă și femeile însărcinate ar putea beneficia de un aport de proteine semnificativ mai mare.
Analiza subliniază și dovezile conform cărora dietele bogate în proteine pot favoriza pierderea de grăsime — datorită senzației sporite de sațietate și Energia (caloriile) pe care organismul o consumă strict pentru a digera, absorbi și procesa un aliment. Proteinele au cel mai mare efect termic: corpul arde până la 30% din caloriile acestora doar prin procesul de digestie. —, fiind astfel benefice atât pentru Proporția exactă de grăsime, masă musculară, oase și apă din corpul uman. O compoziție corporală optimă înseamnă un procent mai mare de mușchi și unul mai mic de grăsime, chiar dacă greutatea totală de pe cântar rămâne la fel. cât și pentru sănătatea generală.
Un aspect important menționat în articol este faptul că un consum mai ridicat de proteine nu se limitează la dietele bazate pe carne. Printr-o planificare atentă a meselor, dietele pe bază de plante pot oferi, de asemenea, o cantitate suficientă de proteine, așa cum o demonstrează numărul tot mai mare de halterofili și culturisti vegani.
Deși ghidurile actuale recomandă un aport minim standard de aproximativ 0.8 grame de proteine pe kilogram corp pentru a preveni carențele, experții în longevitate și nutriție sportivă sugerează că un adult activ sau în vârstă ar avea nevoie de valori superioare, adesea între 1.2 și 1.6 grame/kg, pentru a menține forța și compoziția corporală optimă.
De la sănătatea minimă la sănătatea optimă
În loc să înlocuiască recomandările existente, dr. Macdonald sugerează completarea acestora cu îndrumări axate pe ceea ce el numește „rezultate optime de sănătate”. Acesta susține că oamenii ar beneficia de informații mai clare și mai practice despre modul în care exercițiile fizice și nutriția pot susține performanța fizică și cognitivă pe termen lung.
Pe lângă actualizarea ghidurilor, dr. Macdonald consideră că este necesară o schimbare a modului în care societatea percepe exercițiile fizice și aportul de proteine.
„[…] exercițiile fizice de intensitate ridicată și dietele bogate în proteine sunt adesea asociate cu culturistii și cu obiective estetice superficiale. Cu toate acestea, exercițiile fizice de intensitate ridicată și dietele bogate în proteine le permit și populației generale să-și prelungească durata de viață și perioada de sănătate. Prin urmare, nu este vorba atât de mult despre a avea «abdomene» și un «corp de plajă», cât despre a fi capabil să-ți ridici, să te joci cu și chiar să-ți amintești de nepoții tăi, datorită unui corp și unei minți puternice și rezistente. Când vedem imaginea stereotipică a unei persoane aplecate, lente, fragile și cu sănătatea șubredă, în anii de bătrânețe, aceasta pare o consecință inevitabilă a «Timpului care trece»; cu toate acestea, susțin că, în majoritatea cazurilor, este dovada unui stil de viață nefondat pe dovezi științifice. Pe scurt, nu ar trebui să ne grăbim să normalizăm și să acceptăm consecințele unui stil de viață în mare parte sedentar; ar trebui să îi încurajăm în mod proactiv pe oameni să-și recâștige sănătatea și independența. Reducerea suferinței inutile ar fi semnificativă.”
Așadar, tranziția de la un stil de viață sedentar la unul bazat pe antrenament constant și o dietă adaptată nutrițional nu doar că întârzie fragilitatea, dar redefinește modul în care arată ultimii decenii de viață.
Ce s-a mai descoperit în Știință?
Bacteriile care dau gust brânzeturilor artizanale ar putea fi utile și intestinului
Cum poate fi transformat ADN-ul într-un dispozitiv de stocare a datelor care consumă de 100 de ori mai puțină energie
Oamenii de știință explică de ce mersul devine mai greu odată cu vârsta
Remediul împotriva căderii părului s-ar putea ascunde în interiorul organismului, iar cercetătorii încearcă să-l descopere
