Deși Alexandru cel Bun a rămas în istorie ca un voievod pașnic, tactica folosită de militarii săi în bătălia de la Marienburg reprezintă unul dintre cele mai spectaculoase episoade militare ale Evului Mediu est-european. Vara anului 1410. Sub zidurile celui mai puternic castel al Cavalerilor Teutoni, un corp de oaste de doar 400 de arcași moldoveni se trezește atacat de cavaleri în armuri grele, floarea militară a Europei medievale. Ce urmează avea să fie consemnat, cu o admirație abia reținută, chiar de un cronicar polonez. Dar cum au ajuns acolo oștenii unui domnitor rămas în istorie tocmai pentru că a evitat războaiele?
Acest episod demonstrează în mod practic cum viclenia tactică a cavaleriei ușoare românești – celebra retragere simulată – a reușit să surclaseze forța de șoc a cavaleriei grele occidentale.
Un voievod al păcii, prins într-un război continental
Voievodul Alexandru cel Bun (1400–1432) este remarcat de istoriografia noastră drept unul dintre cei mai pașnici voievozi. În mai bine de 30 de ani de domnie, de foarte puține ori corpurile de oaste moldovenească au intrat în conflict cu cineva.
Mai mult, domnia lui Alexandru se caracterizează ca una de mare prosperitate, cu definirea identității ortodoxe și dezvoltarea economică și culturală a țării.
Totuși, în anul 1410, polonezii, sprijiniți de moldoveni și lituanieni, au atacat Castelul Marienburg al Cavalerilor Teutoni, unul dintre bastioanele acestui ordin cavaleresc. Asediul s-a soldat cu un eșec. Însă în timpul bătăliilor, care au durat mai bine de două luni, moldovenii lui Alexandru cel Bun s-au dovedit a fi foarte curajoși și bine pregătiți.
De la triumful de la Grunwald la zidurile Malborkului
Bătălia de la Marienburg din anul 1410 a reprezentat un asediu organizat de regele polon Vladislav II Iagello împotriva castelului din Malbork (Polonia) al Cavalerilor Teutoni. Luptele s-au desfășurat între 18 iulie 1410 și 19 septembrie 1410, iar moldovenii conduși de domnitorul Alexandru cel Bun au luptat de partea polonezilor.
Cu câteva zile înainte de a începe asediul, cavalerii teutoni fuseseră învinși de poloni în bătălia de la Grunwald. Lupta decisivă a avut loc la data de 15 iulie 1410. La sfârșitul bătăliei, cele două părți au încheiat o pace de trei zile pentru a-și putea îngropa morții ce și-au găsit sfârșitul pe câmpul de luptă.
În bătălia de la Grunwald și-a pierdut viața conducătorul teutonilor, Ulrich von Jungingen, noul lider al cavalerilor devenind Heinrich von Plauen cel Bătrân.
Greșeala care a salvat castelul
Conform istoricilor, regele polon Vladislav II Iagello a greșit când a fost de acord cu armistițiul de 3 zile, considerat a fi prea lung. În zilele în care a fost pace, Cavalerii Teutoni au putut să se reorganizeze și să reziste asediului organizat de polonezi, sprijiniți de lituanieni și moldoveni.
Asediul asupra Castelului Marienburg a durat mai bine de două luni de zile, perioadă în care ambele părți au suferit pierderi însemnate. Polonii și aliații lor au fost hărțuiți continuu de către teutoni.
Letopisețul Țării Moldovei păstrează imaginea acestor încleștări:
„Întâiu au dat a fugi de i-au înşirat gonindu-i spre o pădure, şi aceiaş pedestrându-se, au săgetatu-le caii de le-au căutat a da dos Nemţi”
Cum i-au învins arcașii moldoveni pe cavalerii teutoni? Tactica din pădurea Marienburgului
Deși moldovenii au participat alături de polonezi la asediul masiv al castelului din anul 1410 (după victoria de la Grunwald), cronicarii militari polonezi menționează că faimoasa capcană din pădure a avut loc, de fapt, într-o a doua etapă a conflictului polono-teuton, mai precis în bătălia de la Marienburg din anul 1422. Alexandru cel Bun a trimis în sprijinul polonezilor un corp de oaste format din 400 de arcași, care s-a descurcat destul de bine în fața atacurilor venite din partea Cavalerilor Teutoni.
Episodul care le-a adus faima a fost descris de cronicarul polonez Jan Dlugosz:
„Văzându-i puţini la număr, Cavalerii teutoni îi atacară. Moldovenii se reped la o pădure, în care descalecă şi se adăpostesc de vedere. Cavalerii se iau după dânşii. Moldovenii îi primesc cu o ploaie de săgeţi, care culcă la pământ primul rând al Cavalerilor; restul se împrăştie. Moldovenii se întorc, în tabără, cu pradă şi cu prizonieri”
Iată, deci, răspunsul la întrebarea de la început: atacați de cavalerii care îi credeau o pradă ușoară, cei 400 de arcași au transformat retragerea într-o cursă. Falsă fugă, descălecare la adăpostul pădurii, apoi ploaia de săgeți care a culcat primul rând al atacatorilor. Nu armura a decis confruntarea, ci viclenia tactică.
Bilanțul: castel salvat, ordin condamnat
La data de 19 septembrie 1410, atacatorii au încercat un asediu decisiv asupra castelului. Cum nu au reușit să-l cucerească, s-au retras înspre est.
Costul campaniei a fost greu pentru ambele tabere:
- Polonii au pierdut undeva la 10.000 de soldați.
- Pierderile Cavalerilor Teutoni s-au ridicat la 5.000 de ostași.
Deși au reușit să reziste asediului de la Marienburg, înfrângerea de la Grunwald a fost una destul de grea pentru Cavalerii Teutoni. Aceștia au suferit pierderi financiare însemnate, bătălia de la Grunwald fiind considerată de foarte mulți istorici începutul sfârșitului cavalerilor teutoni.
Castelul a rămas în picioare. Ordinul, însă, nu avea să-și mai revină niciodată pe deplin. Iar într-un colț al acestei povești continentale rămâne, consemnată de cronicari străini, isprava celor 400 de arcași trimiși de cel mai pașnic dintre voievozii Moldovei.
(FAQ) Întrebări frecvente despre arcașii moldoveni și bătălia de la Marienburg
Cum au reușit 400 de arcași moldoveni să învingă cavaleria grea teutonă?
Când a avut loc faimoasa capcană din pădure: în 1410 sau în 1422?
De ce a trimis Alexandru cel Bun oșteni împotriva Cavalerilor Teutoni?
Care a fost impactul acestor lupte asupra Ordinului Teutonic?
Hiroshima, apoi Nagasaki: de ce a aruncat America a doua bombă atomică peste Japonia
O coincidență climatică explică de ce s-au prăbușit civilizațiile mediteraneene în vremea „Odiseei”
Cum s-a ridicat Tokyo din ruine după cel de-Al Doilea Război Mondial
Pe 17 iulie 1984, milioane de oameni s-au uitat la televizor ca să urmărească în direct un accident feroviar. Nu a fost un accident obișnuit
„Se lichidează radical!” Documentul din arhiva Securității care confirmă ordinul lui Ceaușescu
