Cu aproape un secol înainte ca regele Eduard al VIII-lea să renunțe la coroana Marii Britanii pentru americanca Wallis Simpson, un domnitor român trăia o poveste uimitor de asemănătoare. Alexandru Dimitrie Ghica, domnitorul Țării Românești între 1834 și 1842, s-a îndrăgostit fulgerător de contesa rusoaică Elisabeta van Suchtelen, după o singură noapte petrecută împreună la palat. Pentru ea a sfidat un țar, o soacră neînduplecată și intrigile de la curte, iar în cele din urmă a lăsat în urmă tronul și țara, ca să-și trăiască dragostea în Italia.
Această poveste de dragoste a fost mai mult decât o intrigă de palat; ea a demonstrat cum influența imperială rusă dicta nu doar numirea domnitorilor în Principate, ci și destinele lor personale.
Un domnitor celibatar, în vizorul bârfelor
Alexandru Dimitrie Ghica a urcat pe tronul Țării Românești în primăvara anului 1834, într-o vreme în care Principatele Române se aflau sub ocupație rusească. Vestea numirii i-a fost adusă la cunoștință chiar de guvernatorul rus Pavel Kiseleff, în timpul unei petreceri.
Noul domn era celibatar, iar rolul de primă doamnă a curții îi revenea surorii sale, Alexandrina Ghica, prezență nelipsită la palat și la ceremoniile oficiale. Situația, neobișnuită pentru epocă, nu era privită cu ochi buni, iar în jurul lui vodă roiau zvonurile. Gurile rele șopteau că, înainte de urcarea pe tron, Ghica ar fi avut o legătură scandaloasă cu propria nepoată, Cleopatra Ghica, fiica fratelui său, din care ar fi rezultat chiar un copil, Zinca.
O noapte la palat și un pantof lăsat amintire
În acest decor a apărut Elisabeta van Suchtelen, o contesă din nobilimea rusă, de o frumusețe remarcabilă, al cărei rol la București intersecta adesea politica imperială cu viața mondenă. O noapte întreagă, contesa a dansat numai cu domnitorul, iar petrecerea s-a sfârșit în apartamentul domnesc, unde cei doi au trăit o aventură pătimașă. La plecare, rusoaica i-a lăsat lui vodă o amintire neobișnuită: unul dintre pantofii ei.
De la aventură la cerere în căsătorie
Ceea ce putea părea un simplu capriciu de o noapte s-a transformat într-o legătură serioasă. Lunile treceau, contesa rămânea în preajma domnitorului, iar Ghica s-a hotărât să facă pasul cel mare: a cerut-o de soție și, prin consulul rus de la București, a solicitat și binecuvântarea țarului Nicolae I.
Abia atunci contesa i-a mărturisit un detaliu deloc neglijabil: era deja căsătorită în Rusia. Ghica nu s-a lăsat însă descurajat. Așa cum arată istoricul Anton Caragea în lucrarea „Pagini de istorie ascunsă”, mariajul nu avea decât avantaje, atât pentru domn, cât și pentru țară: contesa era înrudită cu țarul Nicolae I, iar o asemenea alianță ar fi adus Țării Românești simpatia și sprijinul Rusiei. Țarul însuși a aprobat, într-o primă fază, ideea căsătoriei, care l-ar fi transformat pe Alexandru Ghica într-un prieten și aliat al imperiului.
Soacra care a schimbat istoria
Când totul părea aranjat, în poveste a intervenit mama contesei, prințesa Narușkin. Femeie profund credincioasă, aceasta considera divorțul un păcat de neiertat, care ar fi pătat reputația familiei. Prințesa l-a implorat pe țar să interzică desfacerea căsătoriei fiicei sale, iar Nicolae I i-a făcut pe plac.
Se pare că un cuvânt greu în decizia țarului l-ar fi avut și Cleopatra Ghica, devenită între timp prințesa Trubețkoi, prin căsătoria cu prințul Serghei Trubețkoi, înrudit cu familia imperială.
Rămasă fără sprijin, contesa a părăsit Rusia și s-a refugiat la București, unde lumea bună o privea însă doar ca pe amanta domnitorului. În cele din urmă, frumoasa rusoaică s-a stabilit la Milano.
„Domnul Alexander Sanders” fuge la Milano
Despărțirea l-a doborât pe domnitor. Ghica și-a pierdut liniștea, s-a îmbolnăvit și, sub pretextul unei călătorii de tratament, și-a părăsit tronul timp de 3 luni. Călătorind incognito, sub numele de „Alexander Sanders”, a ajuns la Milano, unde s-a reîntâlnit cu iubirea sa.
Întoarcerea în țară nu a mai fost însă o adevărată revenire. „Îndrăgostit și trist”, după cum îl descrie Anton Caragea, domnitorul a abandonat proiectele de reformă și luptele politice care altădată îi făceau atâta plăcere.
De ce a fost mazilit Alexandru Ghica în 1842?
Îngrijorați de starea țării și de apatia domnului, oamenii politici ai vremii au trimis rapoarte la Petersburg și la Constantinopol — cele două puteri care aveau dreptul să-l mazilească pe domnitor. O comisie formată din reprezentanții Rusiei și ai Turciei a sosit în țară în toamna anului 1842 și a hotărât destituirea lui Ghica. Potrivit lui Anton Caragea, adversarii politici ai domnului ar fi mituit comisia cu nu mai puțin de 75.000 de galbeni.
Final de poveste în Italia
Populația Bucureștiului și a Ploieștiului și-a manifestat deschis susținerea față de domnitorul mazilit, dar Alexandru Ghica făcuse deja o alegere: avea să-și urmeze dragostea. A părăsit țara și a plecat în Italia, la contesa lui.
Avea să mai revină o singură dată în viața publică, în calitate de caimacam (locțiitor de domn) al Țării Românești, între anii 1856 și 1858, însă inima lui rămăsese departe. Alexandru Ghica s-a stins din viață în 1862, în Italia, alături de femeia pentru care renunțase la tron — trăind până la capăt o iubire pentru care alți monarhi aveau să devină celebri abia un secol mai târziu.
Astfel, Alexandru Dimitrie Ghica a rămas în istoria românilor nu doar ca un monarh oprit din drumul său de jocurile politice, ci drept domnitorul care a sacrificat puterea absolută pentru o poveste de dragoste atipică vremurilor sale.
(FAQ) Întrebări frecvente despre povestea de dragoste a lui Alexandru Ghica
Cine a fost contesa rusoaică pentru care a renunțat Alexandru Ghica la tron?
De ce a intervenit Țarul Nicolae I în relația domnitorului român?
Care a fost motivul oficial al mazilirii lui Alexandru Dimitrie Ghica în 1842?
Ce s-a întâmplat cu Alexandru Ghica după pierderea tronului Țării Românești?
Cazul Caracal. Filmul celor două crime trase la indigo: ce s-a întâmplat cu Alexandra şi Luiza şi ce condamnare a primit Gheorghe Dincă
Ceasurile biologice dezvăluie factorii ascunși care accelerează îmbătrânirea
8 strategii pentru un somn odihnitor pe caniculă: cea mai importantă se aplică ziua, nu noaptea
Cum s-a ridicat Tokyo din ruine după cel de-Al Doilea Război Mondial
„Se lichidează radical!” Documentul din arhiva Securității care confirmă ordinul lui Ceaușescu
