În țările scandinave, iarna poate aduce temperaturi de -30 de grade Celsius, iar casele rămân confortabile chiar și în zilele cele mai geroase. Explicația nu ține numai de instalațiile de încălzire performante. Potrivit publicației Blic, contează și câteva obiceiuri moștenite de la o generație la alta, care opresc căldura să iasă din locuință, iar unele dintre ele se pot aplica în orice casă fără cheltuieli însemnate.
Sobele care încălzeau casa după ce focul se stingea
De secole, în casele tradiționale din nordul Europei, căldura venea dintr-o sobă masivă, zidită din piatră sau din cărămidă. Cât timp ardeau lemnele, zidăria aduna energie termică, pe care o ceda apoi încet camerei, ore la rând după ce focul se stinsese.
Suedezii au perfecționat ideea în 1767, în plină criză a lemnului de foc, când vetrele deschise iroseau pe coș cea mai mare parte din căldură. La cererea autorităților, arhitectul Carl Johan Cronstedt, care a condus meșterii de pe șantierul Palatului Regal din Stockholm, a proiectat împreună cu generalul Fabian Wrede soba de teracotă numită kakelugn. În loc să lase fumul fierbinte să urce drept în coș, l-au purtat în sus și în jos prin cinci canale verticale zidite în interiorul sobei: până să iasă afară, gazele de ardere își lăsau aproape toată căldura în cărămidă și înjumătățeau consumul de lemne.
Chiar și o zidărie din piatră, cărămidă sau beton care înmagazinează energie termică are însă o limită: nu poate suplini lipsa unei izolații bune.
De la izolația pereților la perdele, covoare și mobilă
În nordul Europei, izolarea termică e o prioritate de când casa e încă un șantier. Pereții bine izolați nu rezolvă însă singuri confortul de iarnă, care depinde și de detalii ce par mărunte: perdelele, covoarele, felul în care e așezată mobila.
În sezonul rece, perdelele groase au o funcție precisă. Scandinavii le trag la o parte în orele în care soarele bate în geamuri, lăsând lumina să încălzească singură încăperile, și le trag la loc seara, împreună cu jaluzelele, pentru ca prin ferestre să se piardă mai puțină căldură.
Ferestrele și ușile merită verificate și ele: printr-o garnitură uzată sau printr-o îmbinare care nu mai închide etanș, aerul rece intră în casă oricât de bine ar funcționa încălzirea.
Într-o cameră cu pardoseala rece, un covor aduce un plus de confort termic. Textilele pot lucra însă și împotriva căldurii: cum caloriferele sunt montate de obicei sub ferestre, perdelele lungi lăsate peste ele creează un paravan care trimite aerul cald direct în sticla rece a geamului, în loc să-l lase să se răspândească prin încăpere. Mobila poate face același lucru. O canapea sau un dulap așezat chiar în fața caloriferului îngreunează circulația aerului cald.
Aerisire scurtă și camere lăsate mai răcoroase
Aerisirea rămâne necesară și iarna, important e cum se face. Ferestrele deschise larg pentru câteva minute dau rezultate mai bune decât cele ținute întredeschise ore întregi: aerul din cameră se împrospătează și se reîncălzește rapid, fără ca pereții din jurul geamului și mobilierul să apuce să se răcească și să oblige apoi instalația să consume suplimentar pentru a reîncălzi zidăria.
În încăperile folosite rar, temperatura poate fi ținută mai jos, cu o condiție: ventilarea să fie suficientă cât să nu se instaleze umezeala și mucegaiul.
Dacă o locuință nu se încălzește nici cu instalația pornită și cu aceste reguli aplicate, pierderea vine dintr-o izolație slabă a pereților, a acoperișului sau a podelei. De la sobele cu canale de fum ale caselor vechi până la perdelele trase la căderea serii, obiceiurile scandinavilor au același scop: la -30 de grade, casa lor rămâne caldă prin ce produce încălzirea, dar și prin ce reușește să păstreze.
Ce mai e nou în Cultură și Societate?
Văduva lui Mao, de la vârful puterii în China la condamnarea la moarte
George Topârceanu la Turtucaia: cum a supraviețuit poetul masacrului din 1916 și prizonieratului bulgar
Maria Mandl, gardiană în lagărele naziste, a trimis la moarte aproximativ 500.000 de oameni – și a făcut-o cu plăcere
Un studiu pe 1.600 de „cazuri” susține că a găsit o corelație ciudată în relatările despre reîncarnare
