Cât de sănătos rămâne creierul și cât de repede îmbătrânește depinde mult de obiceiurile de zi cu zi. Despre unele, cum ar fi fumatul, se știe bine cât rău fac. Neurologii avertizează însă că un alt obicei, comun și acceptat social, poate fi la fel de dăunător, dacă nu chiar mai grav. Iar pentru că e privit adesea cu mai multă îngăduință decât fumatul, efectele lui asupra îmbătrânirii creierului pot trece mai ușor neobservate.

„Un obicei pe care mulți îl subestimează, dar care poate lucra în tăcere împotriva îmbătrânirii sănătoase a creierului, este consumul regulat de alcool, mai ales seara, în exces sau ca mod obișnuit de relaxare ori de gestionare a stresului”, a explicat dr. Lynette Gogol, medic specializat în medicina stilului de viață, ramura care urmărește prevenirea bolilor prin obiceiuri precum somnul, mișcarea sau renunțarea la alcool.
„Alcoolul este o neurotoxină, adică poate afecta funcționarea celulelor cerebrale, căile de materie albă care leagă diferite părți ale creierului și, în cele din urmă, chiar dimensiunea acestuia”, a adăugat dr. Zack Ramilevich, neurolog la Marcus Neuroscience Institute, centrul de neuroștiințe al rețelei de spitale Baptist Health din Florida.
Somnolență, dar nu odihnă
Alcoolul poate aduce o stare de somnolență, dar nu ajută la un somn sănătos și odihnitor. Or, tocmai în somn se reface creierul, iar un somn bun îi susține funcțiile cognitive și memoria. Organismul are nevoie de el pentru consolidarea memoriei, echilibrul emoțional, recuperare și reglarea metabolismului, a explicat dr. Gogol.
„Alcoolul poate fragmenta somnul, îi poate reduce calitatea, poate interfera cu somnul REM și poate agrava sforăitul sau apneea în somn la persoanele predispuse”, a precizat ea. În timp, un somn tulburat astfel poate contribui la declinul cognitiv și la alte probleme cronice de sănătate.
Structura creierului poate avea și ea de suferit
„Alcoolul poate afecta structura creierului și rețelele lui de comunicare”, a spus dr. Gogol. Potrivit acesteia, cercetările bazate pe imagistică cerebrală arată că un consum excesiv de alcool este asociat cu un volum mai mic de materie cenușie și de materie albă.
„Materia cenușie susține gândirea, memoria, reglarea emoțiilor și luarea deciziilor, iar materia albă ajută diferitele regiuni ale creierului să comunice eficient”, a explicat ea. Protejarea lor e esențială pentru o îmbătrânire sănătoasă și pentru păstrarea funcțiilor cognitive odată cu înaintarea în vârstă. Altfel spus, consumul obișnuit de alcool anulează eforturile de a menține creierul sănătos.
Vasele de sânge, puse la încercare
Creierul are nevoie de o circulație sanguină sănătoasă. „Tot ce dăunează vaselor de sânge poate afecta, în timp, și reziliența cognitivă”, a spus dr. Gogol. Reziliența cognitivă, la rândul ei, ajută creierul să îmbătrânească sănătos.
Alcoolul poate dăuna vaselor de sânge, mai ales când e consumat mai des sau în cantități mai mari, a avertizat ea. Poate contribui la creșterea tensiunii arteriale, la fibrilația atrială (bătăi neregulate ale inimii) și la un risc mai mare de accident vascular cerebral, dar și la stres oxidativ și inflamație.
Vitaminele B se împuținează
Potrivit dr. Adam Mednick, neurolog cu peste două decenii de experiență în tratarea afecțiunilor neurologice ale adulților, alcoolul epuizează tiamina, acidul folic, vitamina B12 și alte vitamine B esențiale: le perturbă absorbția în intestin și reduce cantitatea pe care o preiau țesuturile cerebrale. Acești nutrienți au mai multe roluri importante pentru sănătatea creierului, printre care și producerea neurotransmițătorilor.
Dr. Ramilevich a pus accentul pe tiamină, cunoscută și ca vitamina B1, un nutrient esențial pentru metabolismul sănătos al creierului. Alcoolul îi scade nivelul din sânge, iar prea puțină tiamină poate favoriza neuroinflamația și deteriorarea țesuturilor, ceea ce dăunează sănătății creierului și poate contribui la îmbătrânirea lui.
Un compus toxic se formează chiar în creier
Alcoolul trece de bariera hematoencefalică, iar în creier este descompus în acetaldehidă, un compus toxic care poate afecta celulele cerebrale prin inflamație și stres oxidativ. Combinația aceasta de inflamație, stres oxidativ și leziuni ale celulelor poate grăbi modificările cerebrale legate de vârstă și poate slăbi capacitatea creierului de a se repara și de a se proteja.
„În timp, inflamația cronică poate afecta neuronii și poate reduce volumul creierului, care devine astfel mai puțin rezistent pe măsură ce îmbătrânește”, a adăugat dr. Ramilevich.
Cât e prea mult? Organizațiile de sănătate nu se pun de acord
„Cea mai sigură cantitate de alcool pentru sănătatea creierului e probabil zero, mai ales pentru cei care au deja factori de risc pentru declin cognitiv, probleme de somn, boli de ficat, anumite tipuri de cancer, depresie, antecedente de dependență, probleme de echilibru sau cazuri de demență în familie”, a spus dr. Ramilevich.
Marile organizații de sănătate rămân însă în dezacord asupra limitelor de consum acceptabile. Organizația Mondială a Sănătății a comunicat că nu există un nivel de consum de alcool complet sigur pentru sănătatea generală, în timp ce alte ghiduri de sănătate publică de renume definesc în continuare consumul moderat drept cel mult un pahar pe zi pentru femei și două pentru bărbați, a observat dr. Ramilevich. „Dar «moderat» nu înseamnă fără riscuri”, a avertizat el.
Cine nu bea în prezent nu ar trebui să înceapă, iar cine bea ar face bine să vadă cât consumă, ce relație are cu alcoolul și dacă poate bea mai puțin.
Reducerea începe cu numărarea paharelor
- Evidența consumului. „Mulți oameni își subestimează consumul de alcool, mai ales când beau vin în pahare mai mari, cocktailuri sau când beau acasă”, a spus dr. Ramilevich. A ține socoteala cantității și a frecvenței e un bun punct de plecare pentru a ajusta și a reduce consumul.
- Zile fără alcool. Potrivit dr. Gogol, serile fără alcool ajută la ruperea rutinei și le oferă creierului și corpului un răgaz.
- Alt obicei în locul paharului. Ideal ar fi unul care susține atât sănătatea creierului, cât și pe cea a întregului organism. „Mai poate ajuta identificarea factorilor declanșatori, precum stresul, plictiseala, presiunea socială sau somnul prost, și înlocuirea obiceiului de a bea cu altceva, de pildă o plimbare, un ceai, apă minerală, exerciții fizice sau un telefon dat unui prieten”, a sugerat dr. Ramilevich.
- Motivul din spatele paharului. Dr. Gogol a recomandat ca fiecare să înțeleagă de ce ajunge la băutură. „Dacă alcoolul a devenit și o cale de a scăpa de stres, scopul nu e doar ca el să dispară, ci ca sistemul nervos să primească o altă cale de a se relaxa”, a explicat ea.
Riscul nu vine doar din excese
Consumul regulat de alcool afectează pe numeroase căi sănătatea creierului și felul în care acesta îmbătrânește, de la somn și vasele de sânge până la vitaminele B și inflamație. Iar dr. Gogol nu a vorbit doar despre excese: în aceeași categorie a pus băutul de seară și alcoolul folosit din obișnuință pentru relaxare sau împotriva stresului. La rândul lui, dr. Ramilevich a subliniat că nici consumul „moderat” nu e lipsit de riscuri.
Vestea bună e că reducerea consumului poate face o diferență semnificativă, inclusiv pentru cineva care bea de ani de zile, iar beneficiile pentru creier pot fi importante pe termen lung chiar și când se bea doar cu puțin mai puțin.


