Timp de 6 zile după moartea sa, trupul lui Alexandru cel Mare nu a dat niciun semn de descompunere — sau cel puțin așa spun relatările istorice. Astăzi, o teorie medicală modernă argumentează că acest fenomen nu a fost un miracol divin, ci rezultatul unei afecțiuni neurologice severe, nedescoperite în antichitate.
Pentru grecii antici, faptul a confirmat ceea ce credeau cu toții despre tânărul rege macedonean, mort la Babilon în anul 323 î.Hr. — și ceea ce credea Alexandru însuși: că nu era un om obișnuit, ci un zeu.
La doar 32 de ani, cucerise un imperiu întins de la Balcani până în Pakistanul de astăzi și era pe punctul de a lansa o nouă invazie. Atunci s-a îmbolnăvit și a murit, după 12 zile de suferință chinuitoare.
De atunci, cauza morții sale a rămas în dezbatere, iar istoricii au propus tot felul de ipoteze: malarie, febră tifoidă, intoxicație cu alcool sau asasinarea de către unul dintre rivalii săi. Acum, s-ar putea să aflăm de ce. Clarificarea cauzei morții lui Alexandru Macedon nu rezolvă doar un mister istoric vechi de peste două milenii, ci demonstrează modul în care știința modernă poate reevalua diagnosticele antichității, explicând fapte considerate cândva supranaturale.
Care a fost cauza morții lui Alexandru cel Mare? Ipoteza Guillain-Barré
Una dintre aceste teorii vine de la Katherine Hall, medic practician și cercetătoare, conferențiar la Școala de Medicină Dunedin a Universității din Otago, în Noua Zeelandă. Într-un articol publicat în anul 2018 în The Ancient History Bulletin, ea sugerează că Alexandru ar fi putut suferi de o afecțiune neurologică — sindromul Guillain-Barré (GBS) — care i-ar fi provocat moartea.
Majoritatea celorlalte teorii, observă ea, s-au concentrat pe febra chinuitoare și pe durerile abdominale din zilele dinaintea morții. De fapt, subliniază dr. Hall, se știe că a dezvoltat și o „paralizie progresivă, simetrică și ascendentă” în timpul bolii. Și, deși era foarte grav bolnav, a rămas compos mentis (în deplinătatea facultăților mentale) până chiar înainte de sfârșit.
Dr. Hall susține că sindromul Guillain-Barré — o afecțiune autoimună rară, dar gravă, în care sistemul imunitar atacă celulele sănătoase ale sistemului nervos — poate explica această combinație de simptome mai bine decât celelalte teorii propuse cu privire la moartea lui. Ea consideră că Alexandru ar fi putut contracta boala în urma unei infecții cu Campylobacter pylori, o bacterie frecventă la acea vreme. Potrivit dr. Hall, el a suferit probabil de o variantă a sindromului care a produs paralizie, fără să provoace confuzie sau pierderea cunoștinței.
Ipoteza că Alexandru a fost declarat mort cu 6 zile prea devreme
În lumea antică, lipsa instrumentelor de diagnosticare făcea adesea imposibilă distincția între o comă profundă cauzată de paralizie și decesul clinic. Dr. Hall merge însă mai departe. Ea sugerează că Alexandru cel Mare s-ar putea să nici nu fi murit atunci când cei din jur credeau că murise — iar lipsa oricărui semn de descompunere ar avea, în opinia ei, o explicație simplă: trupul nu era încă mort.
Explicația pornește de la paralizia progresivă și de la faptul că organismul avea nevoie de tot mai puțin oxigen pe măsură ce funcțiile vitale se opreau, ceea ce ar fi făcut ca respirația să fie mai puțin vizibilă. Iar în antichitate, medicii se bazau pe prezența sau absența respirației, nu pe puls, ca să stabilească dacă un pacient mai era în viață. Într-un asemenea caz, crede dr. Hall, Alexandru ar fi putut fi declarat mort din greșeală, înainte de a muri cu adevărat.
„Am vrut să stimulez o nouă dezbatere și discuție și, eventual, să rescriu cărțile de istorie, susținând că moartea reală a lui Alexandru a survenit cu 6 zile mai târziu decât se credea anterior. Moartea sa ar putea fi cel mai faimos caz de pseudothanatos, sau diagnostic fals de deces, înregistrat vreodată.”, a declarat dr. Hall într-un comunicat al Universității din Otago.
Reevaluarea acestui caz prin prisma sindromului Guillain-Barré ne amintește că multe dintre miturile consemnate de istoricii antici au explicații clinice precise, aşteptând doar instrumentele potrivite pentru a fi descifrate.
Ce s-a mai descoperit în Istorie & Arheologie?
Sultanul de 16 ani care a sfidat Coranul și a dat numele orașului Medgidia: sultanul Abdul-Medjid
Ce s-a întâmplat cu cadavrul lui Stalin: un vot unanim, o noapte și o placă de beton
Zeci de cranii dintr-o groapă comună din 1361 prezintă perforații perfect pătrate. Ce armă a putut lăsa o amprentă geometrică atât de precisă și devastatoare?
Primele oase de picior ale denisovanilor, identificate în fosile scoase de pe fundul mării
